vineri, august 31, 2012

Şeful echipei de exploratori dă un prim VERDICT despre obiectul misterios de pe fundul Mării Baltice


Un obiect misterios de pe fundul Mării Baltice - despre care s-a spus în trecut că ar fi un "OZN" sau o formaţiune geologică - revine în atenţia lumii, după ce şeful echipei de exploratori care a analizat obiectul a enumerat mai multe variante cu privire la originea acestuia, scrie Yahoo.
Peter Lindberg, şeful Ocean X Team, spune că, dacă obiectul este creat de mâna omului, ar fi trebuit să apară cu zeci de mii de ani înaintea ultimei ere glaciare, datorită construcţiei sale în trepte.
O altă variantă ar fi că în respectivul loc se ascunde chiar legendarul oraş Atlantida. "Ar fi extraordinar", spune Lindberg.

VIDEO: Nimeni nu ştie ce este în această imagine. "Cercul perfect" de pe fundul Mării Baltice, un mister total pentru exploratori


Şeful Ocean X Team analizează şi posibilitatea ca formaţiunea să fie una naturală: el spune că ar putea fi o bucată de meteorit sau un vulcan subacvatic.
Totuşi, Lindberg a declarat că sunt şi câteva amănunte pe care nu vrea să le spună deocamdată. "Câteva lucruri interesante vor fi dezvăluite într-un documentar", a precizat şeful Ocean X Team.
Geologul Volker Bruchert, care a analizat şi el obiectul, spune că acesta s-a format, cel mai probabil, în ultima epocă glaciară, acum peste 20.000 de ani.
Yahoo scrie că misterul obiectului din Marea Baltică este adâncit şi de faptul că există o singură fotografie cu formaţiunea, restul fiind reproduceri grafice. În imaginea respectivă, realizată cu ajutorul unui sonar, obiectul seamănă cu un OZN prăbuşit pe fundul mării.

Sursa: Gândul.info

miercuri, august 29, 2012

Cine ne distruge istoria?

Istoria și mostenirea culturală ce aparțin unui popor nu se distrug neapărat cu buldozerul sau din pricina furiei naturii. La fel de bine și eficient oamenii pot face asta, simplu, perseverent, cu fondurile necesare la dispoziție și dintr-o simplă semnătură pe un act.
Cu atât mai grav este atunci când acești oameni sunt șefii unor instituții ale statului, care, legal și moral, ar trebui să aibă tocmai rolul de a proteja obiectele de patrimoniu, pe toate, fără criterii etnice, căci toți cei ce trăim în România, indiferent de etnie, contribuim la fondurile publice destinate protejării patrimoniului cultural.
Un exemplu de acțiune mai mult decât suspect este modul în care Kelemen Hunor, fostul ministru al culturii din partea UDMR, consiliat de Iosef Kovacs, director general al Institutului Național al Patrimoniului, a ales să împartă fondurile publice destinate reabilitării, prezervării sau consolidării monumentelor istorice din țara noastră.


  Discriminarea este clară, iar la o simplă privire asupra documentului numit “Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice 2012″, aprobat de Kelemen Hunor la 06.02.2012, se poate observa că cele mai multe fonduri au mers către Harghita și Covasna, fiind direcționate, în mare parte, către reabilitarea unor biserici catolice, reformat sau unitariene.
Nu contestă nimeni că și aceste obiective aparțin patrimoniului național, că trebuie întreținute și protejate, dar, în contextul în care cetățile dacice din munții Orăștiei sau curțile domnești din Suceava și Curtea de Argeș nu au primit niciun leu, criteriile selecției sunt cel putțin discutabile, dacă nu chiar suspecte de rea-intenție.
Mare parte dintre obiectivele ce au primit fonduri importante nu sunt încadrate în clasa celor de importanță națională, în timp ce vestigiile de clasa A, unele chiar aflate și în patrimoniul UNESCO, zac în paragină.
În același timp, se poate oberva lesne studiind documentul de care noi amintim, fondurile alocate bisericilor de orice alt cult în afară de cel ortodox, din listă. Ele au primit, în medie, fonduri de peste 150.000-200.000 de lei. Prin comparație, bisericile ortodoxe din listă au primit fonduri, în medie, de câteva zeci de mii de lei. Suntem curioși care au fost criteriile ce au stat la baza deciziei de a aloca fonduri mai mari către bisericile unitariene, catolice reformate, evanghelice etc și fonduri mai puțin însemnate celor ortodoxe.
De asemenea, suntem curioși să aflăm cum de un județ întreg, cum ar fi Bacău, primește doar 100.000 lei pentru protejarea patrimoniului său, în timp ce Castelul Miko (actualmente Muzeul Secuiesc al Ciucului), de pildă, a primit, de la stat, peste 3.000.000 lei!!!, iar fostul Sediu al Scaunelor, azi Biblioteca Județeană Covasna, municipiul Sfântul Gheorghe, a primit 1.015.000 lei!!! Asta în contextul în care Sarmizegetusa Regia a primit 405.000 lei în șapte ani….


Împărțirea fondurilor pe județe este mai mult decât relevantă în ceea ce privește discriminarea pe care domnul Kelemen Hunor a manifestat-o în legătură cu patrimoniul național. Mai amintim, în acest sens că, în timp ce curțile domnești ale lui Ștefan și Basarab I au primit fonduri 0, conacele grofilor maghiari, precum cele ale familiilor Apafy și Bolyai, au primit bani publici pentru reabilitare. Și nu puțini.
Mai amintim și faptul că, în județul Sălaj, cei aproximativ 1.660.000 lei alocați au fost împărțiți între trei biserici reformate. Mai amintim și că, în timp ce vestigiile antice dacice sau romane zac în paragină, reședința Episcopului Unitarian din Cluj Napoca a primit 507.500 lei pentru reabilitare.
Pentru a vă contura o imagine de ansamblu asupra modului în care Ministerul Culturii, sub conducerea lui Kelemen Hunor, a selectat direcțiile prioritate de acțiune, va vom prezenta mai jos câteva exemple de obiective culturalo-istorice alese de instituția amintită pe lista celor ce necesitau investiții urgente (termen discutabil), precum și situația investițiilor pe județe.

Covasna:

Biserica unitariană din satul Sancrai (CV-II-a-A-13263.01) – 355.000 lei – reabilitare
Biserica reformată din satul Ghidfalau (CV-II-a-A-13218) – 355.000 lei – reabilitare
Biserica reformată din satul Dobolii de Sus (CV-II-m-A-13209) – 355.000 lei – reabilitare
Ansamblul bisericii unitariane,sat / com. Chichis (CV-II-a-A-13188) – 355.000 lei – reabilitare
Ansamblul bisericii reformate, sat Calnic, com. Valea Crisului (CV-II-a-A-13159) – 355.000 lei – reabilitare
Ansamblul bisericii reformate, sat / com. Zăbala (CV-II-a-A-13328) -393.000 lei – reabilitare
Biserica reformata Bătanii Mari (CV-II-m-A-13134) -393.000 lei- reabilitare
Conac Mikes-Szentkereszty, sat / com. Zagon, (CV-II-m-A-13326.01) – 253.750 lei- refacere acoperis
Fostul Sediu al Scaunelor, azi Biblioteca Județeană Covasna, Municipiul Sfântul Gheorghe (CV-II-m-A-13094) – 1.015.000 lei- reabilitare
Ansamblul conacului Ferenczy-Boda, sat Filia (CV-II-a-A-13215) – 50.000 lei
Cetatea Ika sat / com. Cernat (CV-II-a-A-13163) – 410.000 lei – setaurare si consolidare
Ansamblul Bisericii romano-catolice Sf Mihail, sat/com. Lemnia (CV-II-a-A-13234) – 400.000 lei- reabilitare.
total județ Covasna : 5.521.644,69 lei

Harghita:

Biserica reformată DAIA,com. Ulies (HR-II-m-A-12811) – 251.500 lei – conservare,restaurare componente artistice
CASTELUL MIKO, Muzeul Secuiesc al Ciucului (HR-II-a-A-12726) – 3.061.180 lei!!!! – consolidare, restaurare
Ansamblul Bisericii unitariane Darjiu, com. Darjiu (HR-II-m-A-12813.01) – 1.015.000 lei – consolidare, restaurare
Ruinele Cetății Szekely Tamadt, municipiul Odorheiu Secuiesc (HR-II-m-A-12918) – 566.000 lei – consolidare,restaurare
Scoala generală Zold Peter, Siculeni, 1885 (HR-II-m-B-12977) – 304.500 lei – reabilitare
Ansamblul Bisericii romano-catolice Sf. Nicolae, municipiul Gheorghieni (HR-II-a-A-12836) – 151.500 lei – consolidare,restaurare
Ansamblul Bisericii romano-catolice Sf. Treime, municipiul Miercurea Ciuc (HR-II-a-a-12738) – 100.000 lei.
total judet Harghita: 5.649.668,00 lei

Mureș:

Biserica evanghelică fortificată, Saschiz (MS-II-a-A-15782) – 304.500 lei – consolidare restaurare turn clopotni_ă si instala_ii electrice ansamblu
Castelul Rhedey, Sângiorgiu de Pădure (MS-II-m-A-15792) – 304.500 lei – consolidare,restaurare
Ansamblul Bisericii Evanghelice sat Măgherus, com. Nades (MS-II-a-A-15718) – 100.000 lei
Castelul Mariaffi, sat / com. Sângeorzu de Mures (MS-II-m-B-15789) – 100.000 lei.
total judet Mures: 1.593.000,00 lei

Cluj:

Biserica romano-catolică 1498-1504, municipiul Turda (CJ-II-m-A-07800) – 355.250 lei – restaurare biserică – intervenții la subansamblurile de închidere și structurile acestora
Biserica Reformată sat / com. Mănăstireni (CJ-II-m-A-07706) – 355.250 lei – reabilitare
Biserica Reformată sat Văleni, com. Călătele (CJ-II-m-B-07807) – 253.750 lei – reabilitare
Biserica Reformată “Turda Veche”, str. Hasdeu Petriceicu Bogdan 1, Municipiul Turda (CJ-II-m-A-07793) – 355.250 lei – reabilitare
Biserica Reformată 1821-1859, Bd. 21 Decembrie 1989 41, Cluj-Napoca (CJ-II-m-B-07264) – 369.000 lei – restaurare
Resedinta Episcopului Unitarian bd. 21 Decembrie 1989 nr. 14, Cluj Napoca (CJ-II-m-B-07254) – 507.500 lei!!! – reabilitare
total județ Cluj : 2.706.617,45 lei

Situația pe județe:

Alba – 1.516.345,89 lei; Argeș – 704.479,84 lei; Arad – 555.250,00 lei; București – 1.236.298,93 lei; Bacău – 100.000,00 lei; Bihor- 706.750,00 lei; Bistrița – 1.022.858,68 lei; Brăila- 101.500,00 lei; Botoșani- 715.250,00 lei; Brașov – 2.028.021,76 lei; Buzău – 697.084,34 lei; Cluj – 2.706.617,45 lei; Călărași – 300.000,00 lei; Caraș-Severin – 591.056,00 lei; Constanța – 301.500,00 lei; Covasna : 5.521.644,69 lei; Dâmbovița – 1.346.806,51 lei; Dolj – 203.000,00 lei; Gorj - 931.930,89 lei; Giurgiu – 1.028.196,71 lei; Hunedoara – 738.525,00 lei; Harghita – 5.649.668,00 lei; Ilfov – 1.307.733,18 lei; Ialomița – 309.575,00 lei; Iași - 5.213.235,42 lei (Palatul Culturii Iași, Piața Palat 1, IS-II-m-A-03957.01 -3.160.000 lei); Mehedinți – 378.000,00 lei; Maramureș – 2.554.809,52 lei; Mureș: 1.593.000,00 lei; Neamț – 476.867,20 lei; Olt – 640.025,00 lei; Prahova – 1.540.552,47 lei; Sibiu – 1.515.457,07 lei – (10 biserici evanghelice și două castele ale grofilor maghiari, familiile Apafy și Bolyai ); Sălaj – 1.660.075,78 lei (toată suma a fost alocată pentru doar trei obiective, anume trei biserici reformate); Satu Mare – 761.250,00 lei; Suceava – 2.990.299,02 lei; Tulcea- 406.000,00 lei; Timiș – 1.471.125,85 lei; Teleorman - 201.500,00 lei; Vâlcea – 1.846.562,59 lei; Vrancea- 351.500,00 lei; Vaslui – 812.000,00 lei.

Monumente de categoria A ignorate total:

Dintre monumentele de importanță maximă care, pe anul 2012, nu au primit niciun ban pentru reabilitare sau restaurare, amintim: Ansamblul Curții Domnești cu Biserica Domnească, Sf. Nicolae, sec. XIV – XVI Curtea de Argeș AG-II-a-A-13647; Conac Rosetti Balș, sec XVII, Pribești, VS-II-a-A-06870; cetățile antice Halmyris, Argamum, Dinogeția; Cetățile Dacice din Munții Orăștiei: Sarmizegetusa Regia, sec I a.Chr-sec II p.Chr, LPM – UNESCO, HD-I-m-A-03190.05 RPSEE; Forum Sarmizegetusa Ulpia Traiana, sec II, HD-I-s-A-03205; Biserica AMD și Sf. Gheorghe a fostei Mânăstiri Humor, LPM – UNESCO, SV-II-a-A-05570; Curțile Domnești, sec. XIV – XVI, Suceava, SV-II-a-A-05471.

Sarmizegetusa Regia, invesțiii de doar 405.000 lei în șapte ani

În intervalul 2004-2011, capitala Daciei lui Decebal a primit, de la stat, numai 405.000 lei, adică aproximativ suma primită de multe biserici reformate, unitariene sau catolice din Harghita și Covasna într-un singur an. Distribuția pe ani a fondurilor alocate capitalei dacilor s-a făcut după cum urmează: 2004 – 30.000 lei; 2005 – 40.000 lei; 2006 – 120.000 lei; 2007 – 70.000 lei; 2008 – 45.000 lei; 2009 – 20.000 lei; 2010 – 30.000 lei; 2011 – 50.000 lei.
Dupa cum am precizat mai sus, pentru anul în curs, Sarmizegetusa Regia nu a primit niciun ban din fondurile publice. Vă atașăm, în acest sens, la finalul articolului, un document pe care ni l-a pus la dispoziție domnul Dan Tănasă.

Considerații de final

Este mai mult decât evident că obiectele de patrimoniu ce aparțin antichității și evului mediu, creații ale dacilor, grecilor, romanilor sau românilor, sunt ignorate aproape complet, cu mici excepții, excepții care includ obiective de importanță secundară.
În acest ritm, ne putem aștepta ca, în câteva zeci de ani, tot ce înseamnă urme antice lăsate de strămoșii noștri să dispară. Același pericol există și în cazul bisericilor ortodoxe vechi, neimportante, se pare, pentru Ministerul Culturii.
Cine are interes să distrugă, sistematic și perseverent, trecutul antic și medieval al acestui popor? Cine oare are interes să submineze, atent și la fel de sistematic, spiritualitatea acestui popor? Ce ar trebui să facem noi, românii, când realizăm clar discriminarea manifestată de unii oficiali și ignoranța acestora vis-a-vis de obiecte de patrimoniu unice în lume, care nu primesc bani dintr-un singur motiv, anume că aparțin românilor și nu sunt creații ale celor ce s-au propășit pe aici de-a lungul timpului?
Ne mai întrebăm, mai mult decât pertinent, de ce nu s-au alocat fonduri substanțiale și obiectelor de patrimoniu ce aparțin culturilor altor minorități din România, în afară de cea maghiară? Milităm pentru protejarea tuturor obiectelor de patrimoniu, indiferent că ele sunt create de români, maghiari, slavi, turci, armeni, lipoveni, sași etc, atât timp cât ele sunt pe teritoriul nostru național. Moștenirea unei țări trebuie să aibă caracter multicultural, astfel încât fiecare componentă etnică a unui popor să se simtă respectată și susținută în a-și proteja monumentele.


 Însă atunci când tocmai majoritatea este discriminată, în contextul în care această majoritate este cea mai veche pe aici, cu o continuitate de peste 2.000 de ani, lucrurile sunt îngrijorătoare.
Sau oare Sarmizegetusa nu a fost interesantă pentrul domnul Kelemen Hunor din simplul motiv că Attila nu a avut ocazia să-și adape calul în apa raului Sargetia, așa cum Decebal a făcut-o? Nu știu…doar mă întreb…



Sursa: ADEVĂRUL DESPRE DACI

marți, august 28, 2012

Când îi spui unui politician "psihopat", s-ar putea să nu greşeşti prea mult


           Oamenii de ştiinţă confirmă: mulţi politicieni au trăsături de caracter specifice persoanelor psihopate.
Psihopatia este o afecţiune psihică bazată pe o serie de criterii diagnostice clar stabilite, care includ lipsa remuşcărilor şi a empatiei, un simţ exagerat al grandorii, şarm superficial, comportament înşelător şi manipulator, refuzul de a-şi asuma responsabilitatea pentru propriile acţiuni. Psihopaţii nu sunt, totuşi, cu toţii la fel,, deoarece la fiecare individ pot predomina anumite aspecte.
              Cu toate că unii psihopaţi sunt persoane violente, nu toţi se comportă astfel. Este important de reţinut că, în gama celor cu manifestări psihopate, se regăsesc şi persoane din aşa-numită zonă gri,situată dintre oamenii normali şi adevăraţii psihopaţi.
           Două dintre cele mai importante caracteristici ale psihopatiei sunt o minte calculată, alături de manifestarea fără efort a unui farmec superficial, iar aceste caracteristici se regăsesc la multe personalităţi politice.
             În lucrarea sa de căpătâi despre psihopatii, The Mask of Sanity, cercetătorul Hervey Cleckley susţine că persoanele care prezintă atributele de bază ale psihopaţilor, precum egocentrismul, lipsa remuşcărilor, şi şarmul superficial, pot fi regăsite la orice nivel social, inclusiv în mediul politic.
              Robert Hare, probabil cel mai mare specialist din lume în psihopatii, a observat că psihopaţii, în general, sunt foarte atraşi de obţinerea puterii şi a prestigiului, exact genul de deziderate care fac din politică o îndeletnicire atât de căutată.
               Dar nu numai dorinţa de a obţine puterea îi face pe cei cu tendinţe psihopate să ajungă adesea în elita politică. Se adaugă şi alte caracteristici care îi ajută pe aceşti indivizi să suporte timp îndelungat situaţiile tensionate şi astfel să reziste în vâltoarea politicii: psihopaţii obţin adesea scoruri sub medie în ceea ce priveşte reactivitatea la stres, anxietatea şi depresia, şi note peste medie în ceea ce priveşte competitivitatea, temeritatea şi capacitatea de a face o bună impresie de la prima întâlnire.
               Evident, psihopatiile sunt mult mai evidente în cazul unor oameni politici precum Hitler şi Stalin (care reprezentau manifestări extreme ale fenomenului) decât în cadrul unor politicieni obişnuiţi din zilele noastre.
              Cu toatea acestea, neuropsihologul Paul Brok a susţinut, în anul 2003, că premierul britanic de atunci, Tony Blair, era un "psihopat plauzibil", deoarece era ambiţios fără limite, egocentric şi manipulator.
             Cunoscutul pshiholog şi cercetător David Lykken nota, la rândul său, referindu-se la fostul preşedinte american Lyndon Johnson:
"Dacă este să-l credem pe biograful său, Robert Caro [...], Lyndon Johnson a exemplificat şi el acest sindrom. Era un personaj lipsit de aproape orice teamă, fără ruşine, cu un comportament abuziv faţă de soţia sa şi de subalterni şi mereu gata să facă şi să spună orice ca să-şi atingă scopurile".
                  În orice caz, teoria care susţine că un psihopat poate ajunge pe cele mai înalte culmi ale politicii nu este deloc nouă. Acum un secol, filozoful şi psihologul american William James declara:
"Atunci când un intelect superior şi un temperament psihopat coexistă în acelaşi individ, apar cele mai bune condiţii pentru apariţia acelui tip de geniu care va intra în dicţionarele biografice".
                 Cheia succesului, în politică, ar putea fi, aşadar, o combinaţie a anumitor caracteristici psihopatice cu alte înzestrări, iar epitetul de psihopat aplicat unor lideri politici s-ar putea să aibă oarecare acoperire în realitate.


Sursa: theatlantic.com (descopera.ro)

Calatorie in misteriosii Munti ai Buzaului, 27-30 septembrie


Cu siguranta unul dintre cele mai spectaculoase locuri din Romania, atat prin frumusetea peisajului cat si prin abundenta de vestigii antice si crestine, Muntii Buzaului ii dezvaluie calatorului povesti uimitoare despre un trecut indepartat, plin de evenimente iesite din comun.
Pentru 3 zile de drumetie, calatorul aflat in cautarea misterului si a frumosului, se poate bucura de ceea ce ii ofera acest spatiu, colindat odinioara de preotii sau razboinicii daci ori de primii pustnici crestini.

Pădurea Baciu, un Triunghi românesc al Bermudelor – film documentar 



Prezentare film documentar:

Fenomenele paranormale din Pădurea Hoia-Baciu, prin complexitatea, ineditul şi frecvenţa cu care se manifestă, fac din această zonă un spaţiu unic, cel mai activ şi cel mai cercetat de specialişti la nivel mondial.

Pădurea Hoia-Baciu uimeşte mereu prin neobişnuitul fenomenelor care se petrec aici - apariţii OZN, sfere luminoase, forme geometrice zburătoare, lumini nocturne sau diurne colorate, apariţii umanoide stranii, forme nebuloase ciudate, materializări şi dematerializări, contorsionări de copaci în intervale de zeci de secunde, câmpuri mobile radioactive şi multe alte lucruri care ne sfidează înţelegerea...

Despre toate acestea veţi putea urmări în filmul documentar „Pădurea Baciu, un Triunghi românesc al Bermudelor” materiale video şi foto de excepţie, alături de mărturiile a doi cercetători care au studiat acest loc enigmatic de zeci de ani – domnul Prof. Univ. Dr. Adrian Pătruţ, preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie şi domnul Cristian Mureşanu, realizator şi producător al emisiunii „Ştiinţă şi cunoaştere” (TVR Cluj).

Aşa după cum veţi constata, misterul din jurul acestor fenomene naşte, inevitabil, intrebări tulburătoare despre noi şi despre Univers, despre potenţialul nostru ca oameni şi despre potenţialităţile nelimitate ale Universului în care trăim. Un Univers pe care îl cunoaştem atât de puţin...

Sursa: http://danielroxin.blogspot.ro

duminică, august 26, 2012

Nu este uşor să faci ceva extraordinar, ceva care să te pună pe podiumul celor renumiţi. Nu este uşor să rămâi aceeaşi persoană.
Nu este uşor să ajungi cel care îţi doreşti să ajungi.
Nu este uşor să oferi sfaturi care să ajute. Dar poţi să încerci. 1 dată, de 2 ori, de 3 ori, de 4 ori. Până îţi iese. Poţi să încerci să faci ceea ce vrei să faci şi unii dintre cei care încearcă, o să şi reuşească. Poţi fi chiar tu.
Însă până ajungi acolo, la succes, ai nevoie de nişte sfaturi. Eu ţi le ofer cu foarte mult drag şi te încurajez, chiar dacă nu te cunosc. Aceste sfaturi sunt lecţii despre viaţă pe care le-am învăţat şi care m-au schimbat, în bine zic eu.
Schimbare

1. Nu toţi o să te placă.

Îmi cer scuze că îţi sparg bula de săpun, însă îţi spun sincer ca nu toţi te vor plăcea. Oricât de simpatic eşti. Oricât de de treabă eşti. Oricât de sincer eşti. Cu cât accepţi mai devreme faptul că nu toţi te vor plăcea îţi va fi mai bine.
Foarte probabil dacă faci ceva bine sau dacă ai idei bune, cineva te va critica. Cineva te va încerca să te oprească sau să te devieze de la cursul tău.
Asta e de bine. E de bine că ai oameni care nu te plac. Înseamnă că faci ceva cum trebuie şi anumite persoane sunt deranjate că ţie îţi iese treaba mai bine. Sunt deranjate că tu probabil o să ai succes şi că ei sunt plafonaţi. Se întâmplă. Hater-i o să ai.
Nu lua oamenii care te critică prea în serios, o să te consumi, nu o să mai ai încredere în tine, o să crezi că ceva faci greşit. Dacă sunt cu mult mai mulţi oameni care zic de bine, decât zic de rău, deseori problema nu este în tabăra ta.
Trebuie să te placă doar cei care merită.

2. Tot ceea ce faci, faci în primul rând pentru tine.

Probabil că vrei să salvezi lumea. Îţi spun sincer, că tot pentru tine o faci. Vrei un Pământ unde vrei ca lumea să fie de treabă şi să aibă empatie. Vrei ca lumea din jurul tău să nu mai sufere. De fapt vrei asta în primul rând pentru tine. Suntem egoişti din fire, asta nu înseamnă că nu putem să facem lucruri şi pentru ceilalţi, dar în primul rând le facem pentru noi.
Noi vrem să trăim într-o lume mai bună. Noi vrem să prospere ceilalţi din jurul nostru, pentru ca şi noi să prosperăm, noi vrem ca şi clienţii noştri să prospere ca să facem şi noi mai mulţi bani.
Înveţi pentru tine. Nu pentru facultate, nu pentru mama, nu pentru Ministrul Educaţie, înveţi pentru tine, chiar dacă nu înveţi ceea ce trebuie.
Nu te opreşte nimeni să renunţi la facultate (nu-ţi recomand). Nu te opreşte nimeni să înveţi ceea ce îţi place. E adevărat trebuie să fi abil, să vezi cum le împaci, plăcutul cu facultatea. Cu puţină minte şi noroc o să nimereşti o facultate pe care să o urmezi cu plăcere.
Totul depinde de tine, chiar dacă nu pare. Dacă stai pe loc aşteptând ca totul să vină la tine, probabil nu vei face nimic. Dacă vei face tu tot posibilul să reuşeşti, probabil vei reuşi.

3. Asumă-ţi munca.

Muncă bună sau proastă, asumă-ţi-o. Oricum ar arăta te reprezintă. Chiar dacă nu ţi-a ieşit cum trebuie sau puteai mai mult, deocamdată asta poţi.
Vei avea perioade slabe şi perioade bune. Vei fi mai remarcat în perioadele tale slabe decât în cele bune. Oamenii văd greşelile mult mai uşor decât lucrurile bune.
Nu o să mori, probabil. Treci mai departe şi creşte cu fiecare oră de muncă. Munca nu trebuie să fie neapărat la un angajator. Poate să fie pentru tine şi să nu primeşti bani.
Tot ceea ce faci tu te reprezintă, dacă vrei să te reprezinte exact cum eşti tu, cu toate calităţile pe care le deţii, demonstrează asta sau suportă criticile.

4. Nu toţi te vor băga în seamă.

M-a durut asta. Foarte tare. Am arătat entuziasm, am arătat potenţial, dar nu am fost băgat în seamă. Sincer mă bucur că s-a întâmplat asta, m-a întărit şi m-a pus cu picioarele pe pământ. Când totul depinde de tine, parcă ai alt control.
Nu trebuie să te bage toţi în seamă. Nu trebuie să te citească toţi. Nu trebuie să te placă toţi. Nu toţi trebuie să te complimenteze şi să spună că ai potenţial.
Tu trebuie să fi primul care te bagă în seamă. După aceea familia. După aceea prietenii. După aceea te descurci. Însă dacă nu le ai pe primele, trebuie să îţi pui mai multe întrebări precum: “Ce nu fac corect?”, “Unde greşesc?”, “Mi-am ales bine domeniul?”.

5. Dacă nu ai valori, nu vei avea valoare.

Valorile ne caracterizează şi ne ghidează comportamentul. Poţi să conştientizezi anumite valori sau principii pe care le ai, însă cel mai important este să le simţi.
Dacă simţi că nu faci ceea ce te reprezintă puneţi câteva întrebări sau vorbeşte cu un prieten. Clarifică-ţi gândurile.
Cel mai trist mi se pare să nu ai nişte valori. Să faci totul pentru atenţie şi să nu te intereseze deloc substanţa. Să te intereseze doar superficialitatea.
Sincer consider că dacă nu ai valori, nu ai valoare şi nici nu vei avea. Nu vor avea oamenii încredere în tine, vor simţi că te nu cunosc, vor crede că ai interese meschine, vor presupune ce e mai rău.

6. Cu cât oferi mai mult, primeşti mai mult.

Nu am crezut la început. Nu am crezut nici când a trecut un an şi jumătate în care am oferit şi nu mi s-au întors prea multe. M-am înşelat. Foarte multe din lucrurile pe care le-am primit, nu le-am conştientizat.
Am primit mai mult decât mă aşteptam şi primesc în continuare. Primesc afecţiune, prietenie, sprijin, suport moral şi multe altele. Primesc ceea ce îmi doream şi mai mult decât doream să primesc.
Oferă sfaturi gratuite, ascultă oamenii mai mult decât le vorbeşti, ajută-i când au nevoie, chiar dacă nu te pot răsplăti atunci, ei îţi vor întoarce la un moment dat înzecit.
Nu toţi trebuie să îţi ofere ceva înapoi. Nu este o regulă de reciprocitate. Ce ţi se întoarce este cu mult mai puternic decât ceea ce ai oferit.
Învaţă să oferi mai mult decât primeşti. Te vei simţi la un moment dat compleşit. Rezistă! Va merita cu adevărat.

7. Nu te vor susţine toţi.

Nu vei primi tot sprijinul la care te aştepţi. Nu te panica şi cel mai important nu te necăji. Asta e realitatea.
Probabil mulţi vor zice că ceea ce faci tu nu e cea mai bună alegere. Nu ştiu ei ceea ce simţi tu şi ceea ce vrei tu cu adevărat.
În plus nu vrei susţinerea tuturor. Vrei doar susţinerea celor care te înţeleg cu adevărat, vrei susţinerea celor care contează cel mai mult pentru tine.

8. Tu eşti elementul surpriză.

Toată lumea mă întreabă: “Bun dar eu cu ce să vin nou?“. O să folosesc de acum un răspuns standard: “cu tine”.
Tu eşti elementul surpriză, pentru că probabil multă lume nu ştie nimic despre tine, nu are nişte aşteptări extraoardinare, deci îţi va fi oarecum uşor să îi uluieşti.
De obicei lucrurile prin care se diferenţiază alţii nu sunt chestii prea tehnice, sunt de fapt elemente personale foarte bine poziţionate.
Personalitatea unui blog, depinde total de personalitatea ta. Modul de conducere este total influenţat de stilul tău personal. Felul în care te vede lumea, reprezintă un cumul al lucrurilor pe care le transmiţi.
Tu eşti elementul surpriză, pentru că nimeni nu se aşteaptă la prea multe de la tine. Profită de asta.

9. Vei face mult timp parte din mediocritate.

Scara succesului nu este niciodată aglomerată pe treapta cea mai de sus. – Napoleon Hill. Dar este al dracului de aglomerată în zona mediocrităţii. S-au adunat mulţi pe aici.
Nu te grăbi să fii pe prima treaptă acolo sus, poate încă nu eşti pregătit sau probabil încă nu meriţi.
Însă fă-ţi loc printre mediocritate, ieşi în evidenţă, fi remarcat şi remarcabil. Asigură-ţi toate condiţiile ca să reuşeşti.
Câştigă-ţi locul de pe podium, dacă ajungi pe merit pe scara succesului, vei sta acolo mai mult timp.

10. Totul depinde de tine.

Nu ştiu ce ţi-au zis alţii, însă totul depinde de tine. Atitudine, educaţie, succes.Da, toate depind de tine.
Vrei o slujbă bună, un şef bun, un colectiv bun? Şi Ştefan Murgeanu o să îţi spună acelaşi lucru, depinde doar de tine.
Nu este un secret, este un lucru destul de evident. Prea puţini seama de acest lucru. Majoritatea fac parte din mediocritate.

11. Trebuie să ieşi cu ceva în evidenţă.

Mai sus am vorbit că “tu eşti elementul-surpriză”, cel puţin la început. Însă cu timpul va trebui să te diferenţiezi prin ceva. Prin amabilitate, prin logică, prin experienţă, prin aciditate, prin ce te caracterizează.
  • Care sunt punctele tale tari pe care poţi construi?
  • Care sunt pasiunile tale?
  • Ce faci diferit faţă de restul lumii?
Trebuie să ieşi cu ceva în evidenţă, ca să fi remarcat şi remarcabil în acelaşi timp.

12. Sinceritatea şi transparenţa te credibilizează, doar dacă ştii cum să le foloseşti.

Sinceritatea şi transparenţa sunt în general atribute care te caracterizează. Însă numai când şţii să le foloseşti. Nu toţi vor înţelege. Nu toţi pricepe de ce faci treaba asta. Câţiva vor fi chiar suspicioşi.
Sinceritatea funcţionează doar dacă ştii să o foloseşti. Dacă răneşti sentimentele unor oameni, doar pentru că vrei să fi sincer, nu înseamnă că ai făcut lucrul care trebuie.
Adevărul poate îndepărta sau apropia oameni, în funcţie cu câtă abilitate este folosit.
Nu există un ghid de folosire adevărului, aptitudinea aceasta se câştigă doar prin exerciţiu, trial & error.

13. La început vei avea nevoie de susţinere.

Am scris mai devreme că nu toţi te vor susţine. Însă cei care te vor susţine, vor reprezenta prima ta audienţă, lor li te adresezi la început, lor vrei să le creşti bunăstarea.
Ai nevoie de familie, prieteni şi de alţi cunoscuţi. Cel puţin ca şi suport moral. Dacă ai parte şi de suport tehnic şi dacă e şi gratis, eşti cu un pas înainte. Dacă ai şi suport material sau financiar, ai mai făcut înainte. Dacă ai parte şi de suport intelectual, foarte probabil o să reuşeşti în curând.
Să crezi că poţi reuşi totul singur, nu este o nebunie, asta nu înseamnă că trebuie să încerci să te descurci de unul singur. Dacă poţi să fi ajutat, de ce să nu accepţi ajutorul.

14. Banii sunt doar un mijloc, nu un scop.

Dacă tu zici că scopul tău este să faci bani, angajează-te. Mulţumeşte-ţi angajatorul. Îţi va da probabil mai mulţi bani. Dacă vrei să schimbi cu ceva lumea, preia iniţiativa şi uită de bani.
Da, vreau bani. Vreau să fac bani. Dar nu ăsta e scopul meu. Bani vreau să deţin ca să îi folosesc ca şi mijlocitor de experienţe. Ca să călătoresc în jurul lumii, am nevoie de bani. Ca să am parte de anumite servicii, foarte probabil trebuie să investesc nişte bani.
Ca să îmi exprim stilul personal, s-ar putea să am nevoie de bani.
Dar nu banii reprezintă scopul. Banii o să îi cheltuiesc, ei o să se ducă. Nu vreau să mor bogat, vreau să mor apreciat că i-am ajutat pe ceilalţi, că le-am făcut viaţa mai bună.
Banii reprezintă ochii dracului doar când îi ai ca şi scop. Când nu îi ai ca scop, reprezintă un bilet către împlinirea un dorinţe.
Eu sincer vreau să trăiesc ca un milionar, să am libertatea de decizie, confortul, experienţele. Însă pentru asta nu ai nevoie de milioane, ai nevoie de nişte ţeluri non-materiale, care să te ducă mai aproape de prosperitate personală.

15. Nu te lua prea în serios.

16. Vei eşua, chiar de mai multe ori decât te aştepţi.
Viaţa e dură, nu este formată doar din realizări pozitive. Nu este aşa de roz, însă către starea aia de roz tindem.
Vom greşi pe parcurs. Probabil de multe ori. Contează foarte mult ce faci după ceea ce greşeşti. Ai învăţat ceva? Te-ai schimbat în vreun fel? Te simţi mai câştigat?
E greu să accepţi probabil faptul că ai dat-o în bară, însă deseori aşa poţi învăţa mai bine şi mai repede.
Ce nu te omoară, ori te slăbeşte ori te face mai puternic, tu alegi.

17. Nu trebuie să te încarci cu problemele altora.

Mi-a fost greu să nu mă afecteze problemele celor din jurul meu. Mi-a fost greu să nu mi le asum, chiar dacă nu aveam nicio putere de influenţă.
Nu mi-a ieşit la început. Însă cu timpul am învăţat să mă detaşez puţin de problemele altora. Asta nu înseamnă că nu îmi pasă, asta înseamnă că reuşesc să rămân logic şi tare, astfel încât să ofer sprijinul cel mai bun care depinde de mine.
Nu te detaşa de oameni, însă nu îţi încărca mintea şi sufletul cu problemele lor. Le ai şi tu pe ale tale. Toţi mergem înainte, chiar dacă nu pare aşa.

18. Nu uita de oamenii din jurul tău.

Tindem câteodată să ne izolăm, să alungăm anumite persoane din jurul nostru pe motiv că nu ne înţeleg.
Tindem să uităm de anumite persoane. Nu le mai contactăm, pierdem legătura, astfel încât când le reîntâlnim, nu le mai recunoaştem sau nu ne mai recunosc.
Oarecum asta e uneori ordinea firească a relaţiilor dintre oameni. Asta nu înseamnă că firescul este ceva bun. Ceea ce este considerat normal, reprezintă doar plafonări sau lipsuri.
Tinde către nişte relaţii extraordinare cu oamenii din jurul tău. Vei vedea că merită. Vei fi mai câştigat şi mai educat. Vei fi mai fericit. Vei fi mai susţinut şi apreciat, vei fi exact cum îţi doreşti tu.

19. Aplică-ţi ideile. Toate. Începând de acum.

Ai multe idei. Poate mai multe ca ale mele. Ideile sunt gratuite şi nu au valoare. Chiar nu au. Sunt nişte promisiuni şi nişte vise.
Dacă nu le aplici vor rămâne în starea aia fără valoare. Nu apreciezi un mod că are multe idei. Apreciezi un om că are idei pe care le-a implementat şi au avut un rezultat.
Putem să emitem idei la foc continuu, însă 1% din ele sau mai puţin de atât le aplicăm.
Vei vedea că dacă aplici ideile mai des decât le emiţi, câştigi. Chiar dacă e câştigul mic, practic câştigi infinit mai mult decât dacă le ţi în capul tău.
Ideile tale valorează zero. Numai când nu le aplici.

20. Dacă nu îţi place, probabil nu vei face mare lucru.

Simţi că te plafonezi, te simţi suprasolicitat şi presat din toate părţile? Nu avansezi în niciun fel?
Toate acestea se întâmplă pentru că nu îţi place ceea ce faci.
Putem să câştigăm bani din pasiunile noastre, să facem ceea ce vrem şi să avem succes. Vorbe fără noime? Alţii de ce au reuşit? Nu, nu sunt mai deştepţi ca noi, sunt mai curajoşi ca noi. Au avut curajul de a-şi urmări visele. Au avut curajul să lase în urmă lucruri rele şi să facă sacrificii.
Ei de fapt au un pas înaintea ta. Pasul probabil cel mai important. Pasul care aduce toată logica în mintea ta. Pasul care implică cea mai mare responsabilitate.

21. Aplică doar sfaturile care ţi se potrivesc.

Ia doar ce ţi se potriveşte. Nu căuta să asimilezi tot. Nu eşti un dispozitiv de copy-paste. Trece prin filtru personal de valori şi principii şi alege doar ce este conform crezurilor tale.
Acest articol reprezintă de fapt un sumar a 21 de lecţii pe care le-am învăţat până în această etapă a vieţii, în care am 21 de ani. Nu sunt nişte lecţii neapărat noi.
M-am schimbat în bine de-a lungul anilor. Nu cred asta, simt şi ştiu asta. Am devenit mai responsabil, sunt încă visător, dar simt că sunt mai aproape de obiectivele mele. Am găsit o cale bună pentru mine, care mă ajută zi de zi.
Schimbându-te pe tine, schimbi lumea.



Sursa: http://www.nechitagabriel.ro


Un medic italian a refuzat transplantul de inimă pentru un român. “Să se ducă la el în țară!”


Un medic din Padova a refuzat un transplant de inimă unui pacient fiindcă acesta este român. Românul era angajatul unui armator italian şi a făcut infarct. El supravieţuia cu ajutorul unei inimi artificiale. Aşa că pacientul a fost dus la un alt spital, după ce medicul respectiv a spus: „Inimile italienilor trebuiesc date italienilor”.
Românul în vârstă de 53 de ani era internat la un spital din Mestre, când un medic din Padova a fost chemat acolo pentru a aproba transplantul și pentru a face operația, scrie evz.ro. Când a auzit că pacientul este român, doctorul s-a înfuriat. „E român? Nu-i facem transplant. Să se ducă la el în țară”, ar fi spus medicul.
Deoarece starea lui nu-i permitea transferul în țară, medicii de la Mestre l-au dus pe român într-un spital din Udine, unde a fost operat cu succes.
Potrivit jurnaliştilor de la Il Gazzettino, medicul care a refuzat transplantul a spus că „inimile italienilor trebuie date italienilor”.
Sursa : agentia.org

Vă vine să credeți? Imagini incredibile de pe planeta Marte.



Sursa: YouTube

sâmbătă, august 25, 2012

Cititi ce minuni poate face cu mainile un batran din Iasi

Gheorghe Andrei
Joi, 09 August 2012
• Incepand de ieri, 92 de copii din judetul Iasi vor petrece timp de o saptamana, o altfel de vacanta • Tabara de creatie "Lumina si culoare" din satul Poiana, comuna Deleni, este o alternativa pentru parintii care nu au posibilitatea sa isi trimita copiii in vacanta • Modelarea lutului la roata olarului este principala atractie a taberei • Gheorghe Andrei, in varsta de 74 de ani, face adevarate minuni cu zeci de copii • Zilele acestea si-au anuntat participarea si doi copii din Bucuresti

Copiii iesenilor au sansa, timp de o saptamana, sa participe la ateliere de olarit si pictura, sub indrumarea singurului mester olar din regiune. Din initiativa Parohiei "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" si cu sprijinul autoritatilor locale din comuna Deleni, ieri s-a deschis a IV-a editie a taberei de creatie "Lumina si culoare". Timp de o saptamana, voluntarii implicati vor asigura copiilor inscrisi ateliere de olarit, pictura de icoane, drumetii prin imprejurimi si jocuri interactive. La aceasta editie au venit 90 de copii din judetul Iasi, un numar mult mai mare, comparativ cu editia de anul trecut. Copiii, cu varsta cuprinsa intre 6 si 17 ani, au la dispozitie sapte zile in care sa modeleze lut si sa picteze icoane. "Spre bucuria noastra, a venit un numar mare de copii, iar in cursul zilei de maine (astazi - n.r.) mai asteptam inca doi copii din Bucuresti. Incercam sa ii scoatem din fata calculatoarelor si sa ii facem sa se apropie de traditie in mijlocul naturii. De la ora 10.00, ne organizam astfel incat fiecare copil sa aiba propriile sarcini. La ora 17.00, parintii se intorc dupa copii. Ii motivam prin premii oferite pe 15 august, de catre primaria comunei Deleni, si astfel realizam si o competitie in urma careia se remarca ucenicii cei mai priceputi", a explicat Mircea Tapusa, preot paroh in satul Poiana.

Din comuna Deleni sunt 60 de copii, iar restul sunt din Harlau, Iasi, Targu Frumos. "Prima zi am inceput-o printr-un instructaj, in care am stabilit clar regulile de conduita pe parcursul taberei. Copiii trebuie sa aiba un limbaj si un comportament civilizat, sa stea in preajma voluntarilor si sa nu paraseasca curtea bisericii fara a anunta. Dupa semnarea unui proces-verbal, am inceput sa ne impartim pe activitati, urmand ca la ora 13.00 sa serveasca pranzul", a adaugat preot paroh Mircea Tapusa. Copiii au fost cei mai entuziasmati atunci cand stateau in preajma lui nea' Gheorghe, singurul mester olar in ceramica neagra din judetul Iasi. Roata olarului, lutul atent pregatit pentru modelare si cuptorul pentru ars oalele sunt principalele atractii ale acestei tabere. "Am participat la fiecare editie a taberei si cel mai mult imi place sa lucrez cu nea' Gheorghe la roata. Prima data nu mi-a iesit mai nimic, dar l-am urmarit atent si acum incep sa fac ulcele si ghivece. Toti copiii ar trebui, macar o data, sa modeleze lutul si sa simta bucuria ca au facut o cescuta cu mainile lor. Eu sunt la scoala in Harlau acum, dar pe viitor as vrea sa fac si bani din meseria asta. Nea' Gheorghe este foarte talentat si a reusit sa fie cunoscut de multa lume", a spus Cosmin Axinte, in varsta de 15 ani. Pe langa olarit, preoteasa din satul Poiana se ocupa si de atelierul de pictura. Copiii sunt invatati sa picteze icoane, organizand la sfarsit o mini-expozitie in curtea bisericii, dupa care sunt recompensati cu rechizite scolare, dulciuri si chiar hainute. In jurul lui nea' Gheorghe, copiii isi asteapta nerabdatori randul pentru a-si incerca talentul de mici olari. Energia si entuziasmul copiilor ii ofera putere mesterului olar, in varsta de 74 de ani pentru a rezista fizic ore intregi cu mainile in lut si cu piciorul pe roata. "Cand am vazut dimineata cum se aduna toti prichindeii in jurul meu, mi-am adus aminte de vremurile in care eram ca ei si toata ziua eram murdar de lut din cap pana in picioare. Pe mine nu ma plateste nimeni ca vin aici dar am multumire sufleteasca ca las ceva in urma", a povestit Gheorghe Andrei, mesterul olar din satul Poiana. La sfarsitul taberei "Lumina si culoare", copiii pleaca acasa cu diplome de participare si cu rezultatele muncii lor la atelierele de creatie.
 











Sursa: BUNĂ ZIUA IAȘI

vineri, august 24, 2012

Der Spiegel Merkel, "the godmother" a Germaniei şi "regina Europei"


„Fata aceea” a instalat un regim autocratic, doreşte să elimine parlamentarismul şi statul de drept şi a orchestrat eliminarea pe rând a tuturor rivalilor politici, spune despre Angela Merkel una dintre confidentele fostului cancelar Helmut Kohl, autoarea volumului The God Mother
Gertrud Hohler, 71 de ani, este o fostă profesoară de literatură care a avut numeroase apariţii la talk sahow-urile din Germania, unde a apărat poziţia creştin-democraţilor. În urmă cu 20 de ani, Hemut Kohl, cu care avea o relaţie apropiată, a dorit să o numească în guevrn. Acum, ea poarta bătălia vieţii ei, scrie Der Spiegel, împotriva cancelarului Merkel, pe care o numeşte “fata aceea”. “Fata aceea a instalat deja un regim autocratic”, spune Hohler.
Poate că lui Hohler îi este cu adevărat teamă că Merkel are agenda ascunsă de a elimina parlamentarismul şi statul de drept şi să iasă din “comunitatea naţiunilor din cadrul NATO”, scrie Der Spiegel, făcând aluzie la tot mai apropiata relaţie, din raţiuni economice şi de putere, dintre Berlin şi Moscova.
Hohler a scris o carte intitulată “The Godmother” despre drumul lui Merkel către putere şi despre cum profesoara venită din Est a dat o lovitură democraţiei germane. Hohler arată că Merkel a orchestrat sfârşitul carierei politice a tuturor potenţialilor rivali din partidul ei, unul după altul (se poate specula şi pe marginea cazului de plagiat al fostului ministru al Apărării Karl Theodor zu Guttenberg), şi că actualul cancelar nu împărtăşeşte valorile democratice occidentale, că ruinează euro şi că nu urmăreşte decât tot mai multă putere.
Merkel are mulţi critici, scrie Der Spiegel, însă Hohler face un pas mai departe şi o include pe cancelar în rândul dictatorilor germani din secolul XX. Din păcate, politicienii germani par să fi uitat modul in care Germania alunecat spre dictatură în ultimul secol, scrie Hohler în volumul amintit. Ea o priveşte pe Merkel ca pe un “extraterestru”, un cancelar care îşi doreşte cât mai mult conformism politic. Ea şi-a subordonat întâi Uniunea Creştin Democrată şi apoi alte partide. Acum îşi doreşte să devină “Regina Europei.”
Hohler nu este singurul critic. “Nu mai există dezbateri pentru că totul este prezentatin cadrul CDU-ul lui Merkel ca neavând alternativă. Este ca in cantină unei şcoli care nu oferă decât un singur fel de mâncare pe zi. Cei cărora nu le place gustul sunt excluşi”, scrie in Leipziger Volkszeitung Josef Schlarmann, unul dintre experţii CDU pe probleme economice.

Dumnezeu are grijă de mine

Foto: Cezar Machidon

Mulţi dintre noi, atunci când ne aflăm în faţa unor mari greutăţi, cădem în deznădejde şi gândim că totul este pierdut, că Dumnezeu şi-a întors faţa Sa de la noi. Gabriela – „copilul cu copil”, aşa cum am numit-o – ne dovedeşte că ori cât de grele ar fi încercările, dacă avem credinţă şi strigăm către Dumnezeu, primim ajutor.
Povestea ei seamănă cu povestea multor tinere din ziua de astăzi. A cunoscut un băiat, s-au îndrăgostit unul de altul şi totul a fost frumos până când ea a rămas însărcinată. Avea atunci numai 21 de ani.
Însă, spre deosebire de alte fete, a ştiut să-şi ducă crucea şi să nu facă crimă. Pentru că avortul este totuna cu crima. Cazul ei este diferit de al altora şi prin faptul că a crescut la Casa de Copii şi a trebuit să lupte şi cu mentalităţile celor din jurul ei, colegi şi prieteni, care în proporţie foarte mare îi repetau acelaşi lucru: să avorteze. Discuţia avută cu ea poate fi o lecţie pentru cei ce, copleşiţi fiind de necazuri şi ispite, caută ajutor în multe locuri, numai la Dumnezeu nu.
Cum a reacţionat prietenul tău când a aflat că eşti însărcinată?
A fost un şoc pentru el. Primele zile nu mi-a zis nimic, apoi a spus că nu este pregătit să devină tată. Eram de trei ani şi jumătate împreună. Înainte să rămân însărcinată, îl tot întrebam ce o să facem dacă o să avem un copil, ce o să-i dăm să mănânce? Îmi răspundea totdeauna foarte hotărât că face orice pentru copilul lui. Şi, când a aflat vestea, ne-a întors spatele.

Iar aceasta nu a fost singura veste proastă.
Da, stăteam cu chirie, iar proprietarul, când a aflat, m-a dat afară, deşi până atunci mi-am plătit regulat datoriile. În plus, mai toţi prietenii şi colegii îmi spuneau să avortez. Mama lui mă mai suna şi insista pe aceeaşi idee. Îmi tot spunea să mă gândesc unde şi cum am crescut, şi că aşa o să crească şi copilul meu. Recunosc că am avut ispite să renunţ la sarcină.
Şi ce te-a determinat să mergi mai departe?
Credinţa în Dumnezeu. L-am tot rugat pe Dumnezeu să-mi trimită pe cineva care să mă ajute – nu cu bani, căci, deşi nu era mare salariul, mă gândeam că nu o să mor de foame (Gabriela era casieră la un supermarket – n.red.) Îmi doream foarte mult pe cineva care să mă încurajeze, care să mă susţină moral. Mai demult am citit o carte despre viaţa Cuviosului Iacov Ţalikis. Ştiam că a făcut multe minuni. Şi i-am zis în rugăciune: „Sfinte, tu, care ai făcut atâtea minuni, trimite-mi, te rog, pe cineva care să mă încurajeze!” Şi mi-a trimis persoana potrivită. Am găsit pe masă un număr de telefon, pe care îl credeam pierdut, al unei educatoare de la Casa de Copii unde am crescut. Am sunat-o, ne-am întâlnit şi mi-a zis să stau liniştită, că va fi bine, că Dumnezeu are grijă de mine. De atunci am început să mă apropii de Dumnezeu. Am început să merg la biserică, să mă spovedesc. Participam la Sfânta Liturghie, pentru că ştiam că harul lui Dumnezeu vine şi asupra fetiţei. Îmi amintesc că odată era frig, ploua. Văzând vremea de afară, i-am zis fetiţei: „Maria, azi nu mai mergem la biserică!” Şi m-am aşezat din nou în pat. Însă fetiţa a început să bată cu putere în burtică!
„Ştiu ce vrei!”, i-am răspuns. „Mă îmbrac şi mergem la Biserică”. De asemenea, seara, dacă încercam să adorm fără să îmi fac rugăciunea, ea se zbătea şi nu mă lăsa.
Prin această încercare îmi dau seama că L-am descoperit pe Dumnezeu. În Psalmul 33 se spune: „Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul!” Şi, într-adevăr, aşa este. Trebuie să ne apropiem numai puţin de Dumnezeu şi să vedem ce minunat e totul atunci când Domnul este prezent.
Acum unde locuieşti?
La Valea Plopului, acolo unde părintele Nicolae Tănase a înfiinţat un centru pentru mamele care au copii şi nu au unde să stea. Fetiţa are un an şi câteva luni, şi mă bucur să o aud zicându-mi: „Mami, mami”. Acolo, la Valea Plopului, m-au dus naşii fetiţei, nişte oameni minunaţi pe care Dumnezeu mi i-a scos în cale, tot în biserică. Aceştia m-au încurajat foarte mult, m-au ajutat să am mai multă încredere în mine şi, de asemenea, m-au ajutat enorm din punct de vedere material. Vreau să spun că mă simt foarte bine atunci când merg la ei acasă. Simt o altă trăire la ei acasă, decât în casa prietenilor mei necredincioşi.
Poate vor citi aceste rânduri şi unele fete care au rămas însărcinate şi nu au soţ. Ce vrei să le transmiţi?
Să nu avorteze, să nu ia anticoncepţionale. Una din colegele mele de la serviciu a făcut avort şi îmi spunea că simte cum o strigă năluca copilului, de ce a făcut acest lucru. La fel, atunci când vede un copil mic, tremură şi plânge.
Aceste fete, care trec prin ce am trecut eu, trebuie să ştie că Dumnezeu nu le lasă. Să se roage cu încredere. Este o minunăţie să vezi cum creşte copilul alături de tine. Sunt convinsă că nu vor regreta nici o clipă că au mers mai departe.
Lupta Gabrielei cu încercările nu a luat sfârşit. Ea ştie că, pentru a se mântui, trebuie să ducă împreună cu fetiţa sa o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu. Deşi tatăl fetiţei vrea acum o familie, chiar insistă să se căsătorească, ea nu se grăbeşte să facă acest pas. Părintele Iustin Pârvu a sfătuit-o să se mărite doar dacă acesta se va apropia de Dumnezeu. Şi, cum vrea să facă ascultare de bătrânul Stareţ din munţii de la Petru Vodă, stă în continuare la Valea Plopului, o creşte pe Maria cu multă dragoste şi se roagă. Să ne rugăm şi noi pentru ca Dumnezeu să-i dea pe mai departe putere şi înţelepciune să facă voia Sa cea sfântă.

Raluca Tănăseanu

duminică, august 19, 2012

Lady Gaga în România. Nu doar muzică.

 Pe 16 august, imediat după marele praznic al Adormirii Maicii Domnului şi chiar în ziua Sfinţilor Mucenici Brâncoveni, la Bucureşti este programat concertul celei mai în vogă vedete internaţionale din show-biz: Lady Gaga. Concertul face parte din cel de-al treilea turneu internaţional de promovare a albumului „Born this way” („Născut astfel”), care începe din Asia (Seul) şi va traversa continentul european, trecând prin capitalele ţărilor răsăritene şi baltice (Sofia, Bucureşti, Tallinn, Riga, Vilnius), înainte de a ajunge în Occident, unde se va încheia la Barcelona. În anumite regiuni, au apărut proteste faţă de acest turneu şi faţă de controversata lui vedetă. Astfel, în Jakarta (capitala Indoneziei), concertul a fost anulat – din cauza insecurităţii, poliţia a refuzat să elibereze permisul necesar desfăşurării evenimentului: grupările religioase islamice din această ţară (care, oficial, e un stat secular) au ameninţat că nici măcar nu o vor lăsa pe „Lady” să coboare din avion. Şi, totuşi, peste 50.000 de oameni îşi cumpăraseră deja bilete. Proteste au existat şi în Filipine, de această dată grupările creştine fiind cele care au acuzat-o pe vedetă de blasfemie.
Din regiunea răsăriteană a Europei, o reacţie a venit din Bulgaria: Preasfinţitul Ioan, episcop vicar al Mitropoliei din Sofia, a arătat că Biserica nu e de acord cu desfăşurarea concertului şi că, cel mai probabil, Sfântul Sinod va lua în discuţie acest subiect. Sinodul bulgăresc are un precedent de acest gen, condamnând în 2009 concertul ţinut de Madonna la Sofia. Motivul pentru care Sinodul din Bulgaria respinge concertul „Born this way” este legat, mai ales, de promovarea homosexualităţii: „Niciodată nu vom putea să încuviinţăm ceva ce încalcă hotarele puse de Dumnezeu. De aceea Dumnezeu a lăsat bărbat şi femeie”, a explicat episcopul Ioan, adăugând: „Păcatul nu trebuie promovat în societatea noastră. Aşa ceva este periculos”.
Într-adevăr, promovarea homosexualităţii este o constantă a industriei muzicale marca „Lady Gaga”. Vedeta nu este doar o simplă celebritate, iar promovarea homosexualităţii (fapt des întâlnit în lumea show-biz-ului) face parte, de fapt, dintr-o întreagă filosofie asupra vieţii, pe care o vom detalia în continuare. Lady Gaga este considerată de revista „Times” drept a 73-a din rândul celor 100 cele mai influente personalităţi ale lumii din ultimul deceniu, iar „Forbes” a poziţionat-o pe locul 7 pe lista celor mai influente femei din lume. Aşadar, avem în faţă o vedetă care nu ţine doar de industria show-biz-ului, ci are o influenţă globală, generând un fenomen cu ramificaţii politice, întreţinut de o puternică activitate de lobby, ce are în spate o psihoterapie de tip yoga şi se manifestă printr-un simulacru cvasi-cultic. Asupra acestor aspect ne vom apleca în rândurile următoare.

O anti-divă deviantă
Scriam în numărul 34 al revistei noastre, în articolul „Românii – între credinţa părinţilor şi magia tehnologiilor media”, că tinerii sunt pândiţi în special de surogatul magico-tehnologic al industriei de divertisment, care are capacităţi din ce în ce mai hipnotice şi pătrunde tot mai adânc în sufletul maleabil al adolescenţilor, invadându-i cu ritmurile, vibraţiile, imaginile (iconice, cum sunt numite chiar de această industrie!) şi mai ales cu senzaţiile lumii show-biz-ului.
Astfel, spectacolele marilor vedete nu mai sunt de mult simple concerte de muzică, ci puneri în scenă complexe, în care tehnologiile media sunt folosite din plin, conferind o puternică dimensiune dramatizată, cu scene în care dansul e folosit nu doar ca mişcare antrenantă, ci pentru a transmite un mesaj de cele mai multe ori politic – nu de puţine ori legat de promovarea drepturilor gay. Alături de dans sunt folosite şi imaginile, mişcarea scenică fiind dublată de videoclipuri încărcate cu simboluri, care transmit la rândul lor un mesaj manifest politic sau implicit ocult. Lady Gaga, de pildă, foloseşte din plin simboluri oculte, precum: ochiul lui Horus, piramida, inorogul, triunghiul etc. – toate reprezentări folosite în cadrul masoneriei. De altfel, una din piesele aflate pe albumul „Born this way” se intitulează chiar „Mother G.O.A.T.” („Mama-Capră”). Simbolul e evident, ţapul fiind un binecunoscut simbol demonic, iar capra este folosită în opoziţie cu oaia – simbolul creştinilor prin excelenţă.
Din acest punct de vedere, Lady Gaga constituie un caz paradigmatic, cu menţiunea că, în ceea ce o priveşte, dimensiunea ocultă („mistică”) este mult mai pronunţată. Identitatea vedetei şi a turneului „Born this way” este inspirată după imaginea preoteselor antice care săvârşeau misterele cultice, fiind intermediare între zei şi oameni, receptacule ale energiilor supranaturale şi transmiţătoare preţuite ale „vocilor” zeilor. Turneul este conceput ca o manifestare cu motive explicit cultice chiar din posterul de promovare: Lady Gaga este acoperită (doar) de un plastic, aflându-se în faţa unor porţi monumentale ale „Capelei Electrice” („Electric Chapel”). Într-o altă imagine se poate vedea că scena pe care are loc show-ul este reprezentată sub forma unui templu grandios, de un simbolism eclectic, spectatorii făcându-se părtaşi unui act cvasi-cultic.
Aşadar, a participa la un astfel de concert este un act care trece dincolo de latura divertismentului, ajungând până la dimensiunea de adorare din ritualurile mistice (templu, zeiţă, adoratorii-închinătorii ei). În plus, dacă ne aplecăm puţin peste istoria antică, vom vedea că închinările la idoli se petreceau tot în temple aflate în aer liber, iar preotesele Afroditei practicau prostituţia sacră şi lesbianismul. De asemenea, cultul lui Dionisos implica ritualuri manifestate prin cântece şi dansuri cu caracter orgiastic, iar imaginea ţapului era una centrală, fiind considerat un animal sacru. Oare toate acestea însumate nu trimit către o adevărată închinare la idoli programatică, la care spectatorii iau parte cu mai multă sau mai puţină naivitate?
De fapt, în cazul „Lady Gaga” asistăm la o imagine iconică, arhetipală, care însumează toate tendinţele de gen din industria show-biz-ului, marcând, în acelaşi timp, o „evoluţie” faţă de precedenta figură-simbol: Madonna. Trebuie menţionat că, atât în cazul Madonnei, cât şi în cazul Lady Gaga, sunt folosite imagini explicite din simbolistica creştină. Astfel, Madonna a fost reprezentată sub forma „Marii Desfrânate” Apoc. cap. 12, „zeiţa” senzualităţii şi a materialismului, încă în melodia de debut a acesteia: „Material Girl”. De altfel, chiar supra-numele „Madonna” a fost special ales pentru a şoca (de reţinut că ambele vedete provin din familii catolice, iar Lady Gaga, în videoclipurile ei, a profanat elemente de cult catolic, cum ar fi rozariul). În plus, trecerea Madonnei la o sectă kabalistică a fost prezentată ca un eveniment mediatic, „misticismul” fiind la modă în industria show-biz-ului – cu condiţia de a fi cât mai oriental, eclectic şi provocator pentru o conştiinţă religioasă tradiţională.
Dar cine credea că Madonna este reprezentarea maximă a acestor tendinţe neo-păgâne, s-a înşelat. Căci, dacă Madonna mai păstra încă dimensiunile unei dive (idol feminin care atinge statutul de semi-zeiţă pentru fani), Lady Gaga este o anti-divă, proiectată să aibă apariţii cât mai groteşti cu putinţă. Deja, în acest caz nu mai vorbim despre dorinţa de a şoca, ci de a hipnotiza, de a paraliza, aşa cum un şarpe îşi hipnotizează prada înainte de a o înghiţi. Astfel, sunt folosite costumaţiile cele mai excentrice cu putinţă, ajungându-se până la o „rochie din carne”, la ţinute dezgolite sau transparente, ba chiar la montarea unor „coarne” pe obrajii şi umerii vedetei.
De fapt, ce se promovează prin Lady Gaga? Deviantul, tot ce înseamnă anormal, tot ceea ce, până nu demult, simţul comun recepta – inclusiv în Occident, chiar şi în show-biz –, drept grotesc, de neimaginat. Astfel, s-a marcat o „evoluţie” de la imaginea Madonnei ca „Marea Desfrânată” la imaginea lui Lady Gaga de „Marea Deviantă”. Promovarea agresivă a deviantului nu este însă doar un simptom al degradării divertismentului, ci ţine de un proces care, în realitate, este mult mai calculat decât pare.
Căci rolul lui Lady Gaga este acela de a imprima în sufletele adolescenţilor deviantul, anormalul ca atitudine de viaţă sau ca tip de personalitate. La mijloc este o relaţie cu dublu sens: adolescentului nu i se propune pur şi simplu un model deviant exterior lui, ci i se induce simţământul că propriile sale tendinţe deviante, ce se manifestă puternic în timpul adolescenţei, mai ales sub presiunea modelelor mediatice, reprezintă ceea ce este el cu adevărat. Căci, dacă ar fi confruntat cu un model sinistru, adolescentul ar putea opune, totuşi, o rezistenţă. Dar „fenomenul Gaga” se sprijină pe o lucrare mult mai subtilă, prin care tendinţele auto-distructive, forţele pătimaşe ale sufletului, toată murdăria din subconştientul unui adolescent sunt scoase la suprafaţă, „valorizate” şi propuse ca adevărată identitate de sine. La mijloc este o reeducare în toată regula, în care sinele pervertit al tânărului este identificat drept adevăratul sine, cu preţul sufocării sinelui real, cel de chip al lui Dumnezeu…
Născut homosexual?
„Born this way” („Născut astfel”) transmite mesajul că a fi deviant nu este un lucru nefiresc şi nu constituie un atac distructiv la adresa personalităţii, ci este „revelaţia” propriei personalităţi. Anti-personalitatea, sau sinele deviant, este idolatrizat – şi nu doar printr-o declaraţie de afirmare de sine, ci într-un cadru cu elemente cultice, aşa cum am văzut că sunt concertele Lady Gaga. Versurile devin adevărate incantaţii, menite să contribuie la această „revelaţie de sine” şi la această închinare idolatră la sine. Iată câteva citate din „Born this way”: „Mama mi-a spus, atunci când eram mică/ Că toţi ne naştem superstaruri (…)/ «Nu e nimic greşit în a te iubi aşa cum eşti»/ A spus ea, „Căci El te-a făcut perfectă, iubito. (…)/ Ascultă-mă ce-ţi spun,/ Sunt frumoasă în felul meu,/ Căci Dumnezeu nu face greşeli,/ Sunt pe calea cea bună,/ Sunt născută astfel! (…)/ Nu te ascunde în regrete,/ Doar iubeşte-te pe tine şi gata (…)/ Nu contează dacă eşti homo(sexual), hetero(sexual) sau bi(sexual)/ Lesbiană sau trans-sexual/ Sunt pe calea cea bună,/ M-am născut pentru a supravieţui”.
Versurile sunt cât se poate de simple şi de efect pentru adolescentul nesigur pe sine, bântuit de complexe, în căutarea unui model – cel mai adesea în lumea show-biz-ului, care se îmbracă, se poartă, se tunde şi-i copiază în toate pe idolii săi. Unui astfel de adolescent i se spune că, de fapt, acest comportament, dublat de o personalitate dispusă, practic, la orice – de la droguri, la relaţii sexuale deviante – este astfel „din naştere” şi că, fiind astfel, este special, tot la fel de special ca idolul său. Mai presus de toate perversiunile sugerate însă, mesajul ajunge să fie o blasfemie atunci când se afirmă că a fi deviant este voia lui Dumnezeu! (căci „Dumnezeu l-a făcut astfel”).
În acest context de semnificaţii, Lady Gaga promovează homosexualitatea. Adolescentul – cu înclinaţii homosexuale reale sau induse – este „pecetluit” şi convins că, dacă „s-a născut” homosexual, aceasta este adevărata sa natură şi nu are nici un sens să fie altfel, din moment ce oricum este desăvârşit, fiind făcut astfel de Însuşi Dumnezeu. Homosexualitatea nu mai este prezentată ca o patimă (nici măcar, aşa cum spune propaganda gay, ca o trăsătură înnăscută), ci ca fiind sădită de Dumnezeu în persoana umană, lucru care contrazice flagrant Sfânta Scriptură, dar şi toate studiile făcute până în prezent.
Luciferismul mesajului este manifest. Versurile nu sunt doar o răzvrătire împotriva concepţiei tradiţionale de viaţă, aşa cum deseori este cazul în muzica de astăzi, ci sunt o răsturnare, o întoarcere pe dos completă a fundamentelor creştine ale personalităţii umane. Semnificativ este şi faptul că Lady Gaga a declarat presei că a scris versurile într-o stare de „inspiraţie bruscă”, similară unei revelaţii, în numai câteva minute. Fenomenul ne aminteşte de cazul aceloraşi preotese ale templelor din antichitate de care am amintit – care, în transă fiind, descopereau păgânilor voia idolilor la care se închinau.
Cu toată aparenţa pozitivă şi, din păcate, cu toată similaritatea pe care aceste versuri o au cu unele teorii psihologice de tip „gândire pozitivă” care circulă chiar şi printre creştini, iubirea de sine este păcatul de căpătâi – după Sfântul Maxim Mărturisitorul şi după întreaga tradiţie filocalică. Nu poţi ieşi din „robia sufletului” propriu, cum ne rugăm de Rusalii, dacă te iubeşti în căderea ta, în patimile şi în starea căzută a personalităţii, care, de altfel, te falsifică şi te ciunteşte, îndepărtându-te de chemarea lăuntrică de a fi asemenea lui Dumnezeu.
Nu, nu suntem deloc desăvârşiţi, nici nu suntem născuţi desăvârşiţi, ci suntem născuţi spre desăvârşire – stare la care ajungem, însă, atunci când ieşim din păcat, prin osândirea de sine şi prin iubirea celuilalt, nu prin iubirea de noi înşine. Osândirea de sine nefiind doar o virtute, ci o terapie, o dinamică pe calea despătimirii, adică a dobândirii deplinătăţii sănătăţii sufleteşti şi duhovniceşti. Cât despre proclamarea iubirii de sine până la acest nivel al auto-adorării, putem spune că este perfect compatibilă cu homosexualitatea. Părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard arăta că homosexualitatea este, în ultimă instanţă, consecinţa ultimă a idolatriei, inversiunea teologică a adorării de sine traducându-se în refuzul alterităţii, în autosuficienţă şi, pe plan fizic, în inversiunea homosexuală.
Vom continua însă dezvoltarea acestor idei, cu revelarea psihoterapiei de tip yoghin din spatele cântecelor şi cu mesajul antihristic explicit din alte „hituri”, precum şi conexiunile politice ale vedetei, în numărul următor.


În prima parte a materialului (publicată în numărul trecut), cu privire la concertul „Born this way” („Născut astfel”) al vedetei Lady Gaga, ce va avea loc pe 16 august la Bucureşti, am arătat care este esenţa profilului acestui produs al industriei de divertisment: antidiva ca arhetip al deviantului şi, totodată, „mare preoteasă” care, prin punerile în scenă ale spectacolelor sale încărcate de simboluri şi mesaje oculte, promovează „religia” auto-adorării de sine. În continuare, vom arăta că Lady Gaga nu este doar o simplă vedetă, ci are conexiuni politice şi sociale importante. De asemenea, vom scoate în evidenţă implicaţiile auto-adorării practicate şi promovate de aceasta.
Fundaţia „Born this way” şi… Universitatea Harvard
Lady Gaga este nu doar o vedetă, ci şi o figură publică cu o ferventă activitate socială dusă în favoarea homosexualilor din S.U.A. Actualul preşedinte Obama, susţinător declarat al „căsătoriilor” homosexuale, şi-a asociat deseori imaginea cu a vedetei, iar Lady Gaga, la rândul său, s-a declarat entuziastă de ultimele acţiuni ale „preşedintelui homosexualilor”, cum mai este numit acesta. De altfel, în S.U.A., industria politică şi industria divertismentului sunt strâns legate şi promovează o agendă comună, folosindu-se de vectori de imagine eficienţi – în cazul de faţă fiind vorba despre agenda promovării homosexualităţii.
Legăturile dintre Lady Gaga şi politica americană nu se reduc însă doar la asocieri de imagine. Vedeta şi-a lansat, pe 29 februarie 2012, o fundaţie proprie, ce poartă acelaşi nume ca turneul – „Born this way”. Şocant este că lansarea acestei fundaţii a avut loc la Universitatea Harvard, mai precis la Harvard Graduate School of Education, una din cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din lume în domeniul educaţiei(!). Evenimentul a fost promovat şi prezentat pe larg pe pagina de Internet a instituţiei[1], dorindu-se, de fapt, transmiterea unui mesaj anume către tinerii studenţi, potenţiali agenţi ai schimbării culturale de tip „Lady Gaga”. La eveniment a participat şi un alt mare nume al industriei de divertisment, cu o mare notorietate: Oprah Winfrey, realizatoare americană de talk-show-uri, implicată în diverse acţiuni filantropice. De asemenea, au mai participat Kathleen Sebelius, secretar de stat al Sănătăţii şi Serviciilor (rang echivalent cu cel al unui ministru de la noi), doctorul indian şi „sfătuitorul spiritual” yoghin, Deepak Chopra, precum şi profesorul de drept de la Harvard, Charles Ogletree. Acesta din urmă, specializat pe chestiuni de drepturi civile şi identitate rasială, i-a avut ca studenţi, cu ani în urmă, chiar pe Barack şi Michelle Obama, actualul cuplu prezidenţial. De altfel, Ogletree l-a susţinut pe Obama în campania sa prezidenţială. În ce-l priveşte pe Deepak Chopra, acesta a fost solicitat de Lady Gaga să o ajute să scape de coşmarurile frecvente pe care le avea legate de apariţii demonice.
Care este mesajul fundaţiei? Winfrey a explicat că „fiecare om care vine pe această planetă aduce cu el dreptul divin şi moştenit de a fi el însuşi”. Mai departe, vedeta a enumerat „principiile” fundaţiei: „bunătate, compasiune, împuternicire (empowerment), acceptare”. Lady Gaga a făcut o pledoarie pentru „schimbarea lumii”, care nu ar fi aşa de greu de realizat, sperând că, în această privinţă, fundaţia va servi drept „familie nucleară” pentru alţii. Adresându-se tinerilor voluntari, Gaga le-a spus că demersul său ţinteşte schimbarea în timp a culturii: „Cultura iubirii nu se va schimba peste noapte, aşa că am început treptat. Dar voi sunteţi răspunsul, voi sunteţi viitorul!”.
Aşadar, iubire, acceptare, protecţie şi redare a siguranţei – şi chiar a sentimentului puterii proprii pentru… cine? Pentru homosexuali şi pentru toţi cei care nu se simt siguri pe identitatea lor sexuală şi, astfel, îşi găsesc o protecţie pentru devianţa lor în acest tip de discurs „iubirist” sau, poate, chiar o nouă „familie nucleară” – dacă a lor nu le acceptă obiceiurile sodomite. De altfel, ideea fundaţiei i-a venit vedetei după un incident: un adolescent, fan Lady Gaga, s-a sinucis fiindcă era batjocorit de colegii de şcoală pentru îndoielile pe care le avea legat de identitatea sa sexuală. Ca reacţie la acest incident, Lady Gaga a declarat că ar trebui introdusă o lege care să incrimineze agresiunile de acest tip, renunţând însă la idee în favoarea activismului „schimbării” promovat prin fundaţia sa.
După cum vedem, media americană nu numai că nu a ridicat un semn de întrebare asupra efectelor nocive ale muzicii vedetei asupra adolescenţilor (care ajung, iată, să fie nesiguri până şi pe propriul dat natural al sexualităţii lor, mergând până la sinucidere), ci a promovat mai departe mesajul acesteia – căci, nu-i aşa, ce este rău în a fi „bun” şi „tolerant”, în a da dovadă de „iubire”?…
De fapt, asistăm la o completă întoarcere pe dos a cuvintelor şi semnificaţiilor acestora. Astfel, „a fi tu însuţi” înseamnă a te identifica cu toate pulsiunile deviante ale sexualităţii, pulsiuni ce se pot manifesta (mai ales atunci când sunt stârnite prin impulsuri externe) la adolescenţii care traversează, oricum, o perioadă dificilă din acest punct de vedere. „A fi tu însuţi” devine opusul îndemnului nostru românesc „Vino-ţi în fire!”, care cheamă la adevărata fire a omului, aceea de a fi chip al lui Dumnezeu şi păstrător al daturilor fireşti pe care Acesta le-a sădit în el. „Acceptare” înseamnă, desigur, să accepţi drept „fireşti” toate perversiunile şi să nu accepţi viziunea normală despre om, nici pe cei care o promovează. În ceea ce priveşte „cultura iubirii”, aici avem de-a face, de fapt, cu o adorare de sine.
Jamey Rodemeyer, adolescentul de 14 ani care s-a sinucis: „Lady Gaga mă face atât de fericit. Mi-a arătat că m-am născut astfel. Şi ăsta-i sfatul pe care vi-l dau, de la ea: «Eşti născut astfel. Tot ce-ţi rămâne de făcut este să-ţi ţii fruntea sus şi vei ajunge departe…»”
Atunci când vorbeşte despre „compasiune” şi „iubire”, semnificaţia acestor cuvinte este, la Lady Gaga, mai confuză decât ne-am putea aştepta: nu compătimirea şi iubirea celuilalt primează în mentalitatea discursului ideologic pe care-l promovează, ci compătimirea şi iubirea de sine. Aflăm aceasta tot de la un profesor de la Harvard, psihoterapeuta Jean Fain, autoarea unui volum intitulat „The Self-Compassion Diet” („Dieta auto-compătimirii”) şi publicist online pe blogul de largă audienţă mondială huffingtonpost.com. În articolul „Instructorul de yoga al lui Lady Gaga despre auto-compătimire”, Jean Fain prezintă exerciţiile de acest fel practicate de vedetă: „Tricia, instructorul meu de yoga, îmi spune mereu: «Te rog să încerci în fiecare zi, timp de cincisprezece minute, să ai gânduri de compasiune faţă de tine». Am scăzut însă la cinci minute, pentru că la cincisprezece o iau razna. Este foarte folositor!”.
Tricia Donegan, instructorul de yoga la care se referă Lady Gaga, a explicat astfel principiul auto-compătimirii: „Cei mai mulţi americani nu au prea multă auto-compătimire. Pentru a avea succes, a se îmbunătăţi, ei încearcă să se motiveze prin auto-critică. Nu cred ca auto-critica este o motivaţie pentru schimbare. (…) Cred ca auto-compătimirea este motivaţia de care avem nevoie. (…) În fiecare dimineaţă, când te trezeşti, înainte să ajungi la Facebook, să stai înaintea unei ceşti de apă fierbinte cu lămâie şi să dezvolţi gânduri auto-compătimitoare despre tine. Dacă te blochezi în gânduri critice, să repeţi ultimul gând de auto-compătimire ca o mantră (neîncetat). Fă asta pentru cinci minute, 21 zile la rând”.
Aşadar, auto-compătimirea ca exerciţiu mental nu înseamnă a-ţi plânge de milă, banal şi emoţional. Dimpotrivă, presupune gânduri pozitive articulate despre sine, adică auto-programare mentală, prin care îţi furnizezi motive în plus pentru a te iubi. Principiul este întâlnit şi în programarea neurolingvistică (NLP), unde există câteva reguli axiomatice, care sună similar versurilor din cântecele lui Lady Gaga: „Fiecare comportament are la bază o intenţie pozitivă, în cadrul hărţii despre lume a persoanei în cauză. Nu există greşeli, există doar răspuns (feed-back). Oamenii se comportă perfect, iar comportamentul lor prezintă o structură anume. Oamenii deţin deja toate resursele necesare dezvoltării personale”. Aşadar, pentru cei care construiesc mesajul cântecelor lui Lady Gaga, omul trebuie convins că nu există intenţii rele, nu există greşeli; eşti perfect aşa cum eşti, trebuie doar „să te programezi” pentru a fi eficient; nu ai nevoie de ajutor exterior ţie, deci nu ai nevoie de ajutor de la celălalt, fie el aproapele tău, fie el… Dumnezeu.
În plus, repetarea, ca o mantră, a gândurilor de auto-compătimire este echivalentul unei rugăciuni. De aceea este atât de intens şi consumul nervos sau mental, de vreme ce repetarea acestui exerciţiu timp de cincisprezece minute este prea mult chiar şi pentru Lady Gaga! O rugăciune adusă nu unei divinităţi exterioare, nici măcar unui idol, ci propriului sine: auto-adorare. Este un exerciţiu epuizant şi pentru că la mijloc are loc o inversiune psihologică, care trimite, printre altele, la corespondentul său fizic: inversiunea sexuală.
Auto-compătimirea ca exerciţiu mental este prin excelenţă demonică, negând nevoia omului de a fi în comuniune cu Hristos. Făptură zidită de Dumnezeu, omul are sădită în sine aspiraţia către desăvârşire, către mântuire, tinde să se izbăvească din starea de cădere reflectată la nivelul conştiinţei de simţământul vinovăţiei – al făptuirii păcatului. Omul are nevoie de Dumnezeu pentru a-i ierta păcatele, pentru a-l odihni sufleteşte, pentru a fi capabil să-l iubească pe celălalt.
Însă întregul demers al tehnicii de auto-adorare propusă de yoghinii lui Gaga are ca scop anihilarea glasului conştiinţei – glasul lui Dumnezeu, cum o numesc Sfinţii Părinţi. Se neagă însăşi existenţa păcatului; ba, mai mult, chiar posibilitatea omului de a greşi şi păcătui. Auto-compătimirea se instituie, prin repetiţie mantrică, ca un glas lăuntric ce se substituie glasului conştiinţei. Astfel, conştiinţa este înlocuită de acel „guru interior” despre care vorbesc adepţii New Age, care „linişteşte” înşelător omul în privinţa păcatelor săvârşite. Evident că în spatele auto-divinizării propuse se află acelaşi tată al minciunii şi ucigaş de oameni dintru început: diavolul. Astfel, auto-compătimirea este o inversiune a fiinţei umane, un exerciţiu de negare sistematică a naturii umane, o întoarcere pe dos în sens spiritual, o reprogramare.
De la inversiunea existenţială la cea sexuală nu mai este decât un pas. De altfel, homosexualitatea se mai numeşte, tehnic, şi inversiune, iar homosexualul invertit este întors asupra lui însuşi, ca un cerc perfect, asemenea figurii antice a şarpelui Uroburos, cel ce îşi înghiţea propria coadă (simbol folosit adesea de alchimişti, gnostici şi mari psihanalişti precum Carl Jung).
De aceea, homosexualul, mai cu seamă cel militant, întâmpină mari probleme în deschiderea reală faţă de celălalt, pe care-l caută obsesiv în spasmul excitaţiei sexuale – aşadar, exclusiv ca obiect al patimii, nu ca persoană umană. Îl caută acolo unde nu-l va putea găsi niciodată şi, odată ce se complace în spurcăciunea numită homosexualitate, nu-L mai poate primi în sufletul său pe Dumnezeul Cel Adevărat (sau Şi-l închipuie, potrivit patimilor care-l stăpânesc). Din perspectivă teologică, după cum observa Părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard, homosexualitatea constituie consecinţa ultimă a idolatriei.
Fireşte că o asemenea auto-adorare este genul de psihologie/viziune de viaţă care astăzi atrage cel mai mult, iar tehnicile NLP sunt folosite din plin în industria de divertisment, ba chiar şi în politică, unde acelaşi Preşedinte Obama, în timpul campaniei electorale, avea o abordare hipnotizantă şi pe alocuri incantatorie, pe tema sloganului său: „Change” („Schimbare”).
Auto-adorarea este o cale subtilă de răspândire a perversiunilor, căci ele nu sunt promovate ca atare, ci ca parte a unei concepţii despre om. Înlocuirea dragostei faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele cu iubirea de sine (cea care, după Sfinţii Părinţi, este una din cauzele tuturor păcatelor omeneşti), nu constituie decât mesajul unei evanghelii întoarsă pe dos. Aceasta este cea mai bună pregătire pentru antihrist.
Auto-adorarea şi, de altfel, toate tehnicile NLP şi ale „psihologiei pozitive” nasc adevăraţi monştri morali. Complet opaci la realitatea din jur şi, mai ales, la reacţiile celorlalţi, închişi etanş într-o permanentă îndreptăţire de sine faţă de orice gând şi faptă (şi, de aceea, imposibil de îndreptat prin discuţie raţională), cei care se auto-adoră ajung „dumnezei” ai propriei vieţi – tirani nemiloşi (de vreme ce întreaga milă este îndreptată doar către sine) şi intoleranţi cu orice şi oricine le stă în cale. Într-un mod sfidător, Lady Gaga se autointitulează „Mother Monster” („Mama-Monstru”), iar fanii săi sunt numiţi „little monsters” („micii monştri”). Aşadar, orice fan Lady Gaga care îşi împropriază filosofia din versurile acesteia ajunge un „om nou”, reprogramat prin auto-adorare: un monstru.

Iuda
Tabloul mesajului pe care produsul industrial „Lady Gaga” îl perpetuează în lume pentru a declanşa „schimbarea culturală”, atrăgând spre sine tinerii, pentru a-i transforma în agenţi ai schimbării, este foarte bine sintetizat de versurile unei melodii incluse în concertul „Born this way”.
Este vorba despre cântecul „Judas” („Iuda”), în care Gaga face o stranie declaraţie de dragoste vânzătorului lui Hristos. Cântecul nu este o glumă, după cum subliniază însăşi cântăreaţa – şi ne putem întreba dacă nu cumva fredonarea acestei melodii poate fi considerată o lepădare rituală de Hristos. Iată şi câteva versuri: „Iuda, Iuda, Iuda… Sunt îndrăgostită de Iuda/ Când vine la mine, eu sunt gata/ Îi voi spăla picioarele cu părul meu/ Chiar şi după ce, de trei ori, el mă trădează…/ În sensul cel mai biblic, sunt dincolo de pocăinţă/ Curvă vestită, târfă prostituată ce-şi vomită mintea… Iuda este demonul de care mă lipesc… Iuda, Gaga…”

Lady Gaga nu este pur şi simplu o cântăreaţă nebună, ci un simbol al transformării fundamentale la nivel religios şi cultural către care este împinsă lumea astăzi. Ea nu constituie decât expresia artistică a presiunii fantastice pe care o suportă omenirea de a conferi homosexualităţii dreptul nu atât la existenţă, cât la guvernare – empowering („întărire”, dar şi „venire la putere”). În fapt, mafia homosexualilor a infiltrat deja toate structurile puterii la nivel global. Războaie, nedreptăţi, dictaturi şi chiar perversiuni au fost de când e lumea. Niciodată însă, până în zilele noastre, istoria nu a cunoscut o asemenea dictatură a perversiunii şi o divinizare a homosexualităţii – poate doar în cetăţile Sodoma şi Gomora.
Articulată perfect la mesajul Apocalipsei, Lady Gaga personifică însăşi desfrânarea, o desfrânată aflată „dincolo de pocăinţă”, pentru că îşi trăieşte şi îşi promovează desfrânarea nu ca un păcat, ci ca un vin al „aprinderii”, din care să bea „toate neamurile şi împăraţii pământului” Apocalipsa 18:3.
Într-adevăr, Lady Gaga, profet de serviciu al societăţii globale, vesteşte păşirea într-o nouă eră, cea a auto-adorării şi a inversiunii, o lume care nu mai este dispusă să-L primească pe Hristos – pentru că este teribil de îndrăgostită de fostul Său ucenic, apostatul, vânzătorul şi sinucigaşul Iuda. Este o sfidare a puternicilor acestei lumi, care „toată întru cel viclean zace” 1 Ioan 5:19.
Dar nouă Hristos ne-a spus că a biruit lumea prin jertfa sa pe Cruce – şi, de atunci, puterea Celui rău este zăgăzuită de puterea Crucii, în măsura în care ne-o asumăm prin pocăinţă. Căci „iată, securea stă la rădăcina pomilor şi tot pomul care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc” Matei 3:10


Ioan Bucur
Articol aparut in nr 43 al revistei Familia Ortodoxa



Dacii, Noi dezvăluiri – documentar, iunie 2012 HD





Poporul român este continuatorul dacilor, nu și al romanilor, iar filmul “Dacii – Noi dezvăluiri”, prin dovezile istorice și probele materiale pe care le prezinta, considerăm că va dovedi acest lucru.

Realizat prin contribuția mai multor personalități, inclusiv doi istorici, documentarul pe care îl oferim astăzi spre vizionare, completează într-o manieră mai riguroasă, mai științifică filmul “Dacii – Adevăruri tulburătoare”, demolând teoria falsă a romanizării Daciei.

Cu siguranță, multe dintre lucrurile prezentate în acest film vor fi, pentru publicul larg, surprize de proporții...

Câți dintre români știu oare că dacii liberi i-au atacat, după anul 106, pe romanii din provincia cucerită și că au obținut și victorii asupra lor? Că retragerea romanilor din Dacia a fost făcută ca urmare a presiunilor dacilor liberi? Că aceștia au atacat Imperiul Roman, la sud de Dunăre, și după retragerea aureliană din anul 271?... Sau câți știu că în secolul III după Christos, dacii liberi au reușit, pentru o scurtă perioadă, să unifice zona sudică, din Balcani, a Daciei lui Burebista? Cam cât de romanizați puteau să fie dacii ca să facă aceste lucruri? Pentru că este o aberație colosală să pretinzi că dacii “cu o mână” se luptau să îi alunge pe romani, iar “cu cealaltă” preluau limba, tradițiile și cultura acestora, ba mai își și ofereau femeile romanilor ca să se nască “noul popor”!


joi, august 16, 2012

Cercetătorii ruşi au dovedit că ADN-ul poate fi reprogramat prin cuvinte


- ADN-ul uman este un “internet biologic”, superior în multe privinţe celui artificial. Studiul cercetătorilor din Rusia explică direct sau indirect fenomene precum clarviziunea, intuiţia, vindecarea spontană sau de durată, autovindecarea, tehnicile de afirmare, aurele/luminile neobişnuite din jurul oamenilor (sau a maeştrilor spirituali), influenţa minţii asupra tiparelor vremii şi multe altele. În plus, există dovezi pentru un nou tip de medicină în care ADN-ul poate fi influenţat prin cuvinte şi frecvenţe, fără a tăia şi înlocui nici o geană.


Doar 10% din ADN-ul nostru este folosit pentru producerea proteinelor. Acest subansamblu al ADN-ului a fost examinat şi înţeles, cel puţin în aparenţă. Restul de 90% este considerat ADN nefolosit. Cercetătorii ruşi sunt convinşi că natura nu a fost atât de ignorantă, şi, alături de lingvişti şi geneticieni, au pornit în călătoria explorării celor 90 de procente de ADN aruncat la gunoi.
Rezultatele, descoperirile şi concluziile au fost pur şi simplu revoluţionare! Potrivit lor, ADN-ul nostru nu este doar responsabil pentru alcătuirea corpului nostru, ci stochează şi datele, având un rol semnificativ în comunicare.
Lingviştii ruşi au descoperit că cele 90 de procente nefolosite din codul genetic urmează aceleaşi reguli ca şi limbile umane. Plecând de la această constatare au comparat regulile sintaxei (modul în care cuvintele sunt alăturate pentru a forma propoziţii şi fraze), semanticii (studiul semnificaţiilor în formele limbii) şi regulile de bază în gramatică.
Aceştia au aflat că alcalinele din ADN urmează o gramatică strictă şi au stabilite reguli la fel ca şi limbilile noastre. Aşa că limbile umane nu apar accidental, ci sunt o reflecţie a ADN-ului propriu.
Biofizicienii ruşi au explorat şi comportamentul vibrator al ADN-ului. Cromozomii vii funcţionează la fel ca un computer solitonic sau holografic folosind radiaţii ADN endogene.
Asta înseamnă că au putut să moduleze anumite tipare de frecvenţă pe o rază laser şi astfel au influenţat frecvenţa ADN-ului şi implicit informaţia genetică. Cum structura de bază a perechilor alcaline de ADN este aceeaşi, nu este necesară decodarea acestuia. O persoană poate pur şi simplu folosi cuvinte şi propoziţii ale limbajului uman.
Substanţa de ADN în viaţă, în ţesut, nu în vitro, va reacţiona întotdeauna la razele laser ce modulează limbajul şi chiar şi la razele radio, dacă sunt folosite frecvenţele corespunzătoare.
Se explică astfel ştiinţific de ce afirmaţiile şi hipnoza poate avea efecte puternice asupra oamenilor şi a corpurilor acestora. Este normal şi firesc ca ADN-ul nostru să reacţioneze la limbă.
În vreme ce oamenii de ştiinţă din vest au tăiat gene din secvenţele ADN şi le-au mutat în altă parte, ruşii au lucrat cu entuziasm cu dispozitive care pot influenţa metabolismul prin frecvenţe radio şi de lumină modulate corespunzător şi astfel repară defectele genetice.
Grupul de cercetare al lui Garjajev a dovedit cu succes că, prin această metodă, cromozomii deterioraţi de către razele x, de exemplu, pot fi reparaţi.
Aceştia au obţinut informaţii chiar despre un tipar anume al ADN-ului şi le-au transmis altora, reprogramând astfel celulele în alt genom. Au transformat embrioane de broaşte în salamandre, doar transmiţând informaţiile din tiparele de ADN. Astfel toată informaţia a fost transmisă fără să apară nici un efect secundar sau dizarmonii atunci când erau tăiate şi reintroduse genele individuale din ADN.
Experiementul reprezintă un val imens de transformare în lumea geneticii, care are în mod cert o influenţă mai mare asupra formării organismelor decât au procesele biochimice ale secvenţelor alcaline.
Profesorii esoterici si spirituali ştiu de foarte mult timp că organismul nostru poate fi programat prin intermediului limbajului, al cuvintelor şi al gândurilor.
Iar acum acest lucru a fost demonstrat şi explicat ştiinţific. Evident, frecvenţa trebuie să fie corectă. De aceea nu toată lumea are la fel de mult succes sau nu poate face lucrurile întotdeauna cu aceeaşi putere.
Individul trebuie să muncească pentru a se maturiza şi a stabili o comunicare conştientă cu ADN-ul. Cercetătorii ruşi au creat o metodă care să nu depindă de aceşti factori şi care să funcţioneze tot timpul, cu restricţia în vigoare ca individul să folosească frecvenţa corectă.
Dar cu cât individul îşi dezvoltă mai mult conştiinţa, cu atât mai puţin există nevoia pentru orice tip de dispozitiv! Fiecare dintre noi poate ajunge la aceste rezultat pe cont propriu, iar ştiinţa nu va mai râde de asemenea idei şi le va confirma şi explica cum trebuie.
Cercetătorii ruşi au mai descoperit şi că ADN-ul nostru poate cauza modele perturbatoare în vacuum/vid, producând găuri magnetizate. Aceste găuri sunt echivalente aşa numitelor poduri Einstein-Rosen din apropierea găurilor negre.
Ele sunt tunele de conexiuni dintre diferite zone ale universului prin care informaţia poate fi folosită în afara spaţiului şi a timpului. ADN-ul extrage aceste frânturi de informaţii şi le trece în conştiinţa noastră. Acest proces de hiper comunicare este cel mai eficient în starea de relaxare. Stresul, grijile şi intelectul hiper activ împiedică hiper comunicarea, iar informaţia va fi distorsioantă şi nefolositoare.