Cum se explica obtuzitatea si reaua vointa a istoricilor oficiali fata de epoca dacica?
Domeniul arheologiei este inconjurat de
un bizar paradox. Pe cat se feresc “oficialii” istoriei sa-i acorde
atentie si sa faca lumina in culisele lui, pe atat de mare este zona de
interes manifestata de opinia publica. Romanul are un bun simt
ancestral, care ii spune ca ceva nu e in regula cu istoria noastra, ca i
s-a spus doar o jumatate de adevar si asteapta sa i se spuna si
cealalta jumatate.
Poate parea hazardat, dar indraznesc sa
anticipez ca ceea ce spun si simt oamenii din popor cu privire la
radacina noastra dacica si la problema romanizarii se va constitui,
intr-o buna zi, in argument istoric. Pentru a face un pas inainte in
aceasta zona de clar-obscur, am dialogat pe aceasta tema cu cativa
specialisti, incercand sa delimitam cauzele care blocheaza accesul la
acea jumatate nerostita de adevar.
VASILE BORONEANT,
arheolog, fost director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti
“Peste tot, oamenii din popor spun ca se trag din daci”
arheolog, fost director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti
“Peste tot, oamenii din popor spun ca se trag din daci”
- V-ati ocupat multa vreme de perioada veche a istoriei noastre. Ati perceput acest domeniu ca fiind unul ignorat sau chiar antipatizat?
- Problema este destul de delicata, din
cauza ca la noi s-a impus scoala latinista, care a avut reprezentanti in
universitati, la Bucuresti, Cluj si Iasi, si de la ei a pornit totul.
- Asta s-a intamplat si in lingvistica, deoarece romanizarea este in primul rand un proces lingvistic.
- Tocmai, istoricii au plecat de la
lingvistica si nu se putea imagina alt curs. Toti sunt urmasii lui
Parvan si toti cei care au ajuns pe la catedre nu au spus decat o
singura poveste.
- Romanizarea?
- Da, romanizarea. Dar era doar o opinie
la varf, caci traditia, opinia maselor era cu totul alta. Peste tot
oamenii din popor spuneau ca se trag din daci. Peste tot pe unde te
duceai la sat, taranii spuneau ca cutare movila sau val de pamant sau
cetate e de pe vremea dacilor. Pentru ca nu aveau posibilitatea sa
citeasca operele scrise ale corifeilor latinisti si spuneau ce stiau din
traditie.
- Este previzibila o contrareactie la acest curent latinist?
- Nu prea, pentru ca in universitati
sunt aceiasi oameni care propaga aceleasi idei, iar studentii lor sunt
formati in acelasi fel. Numai daca dintre acesti studenti ramane la
catedra vreunul cu alte idei si sa arunce alta lumina asupra problemei,
dar e destul de putin probabil sa poata sa ramana, daca nu urmeaza linia
inaintasilor.
- Ce ziceti de manualele de istorie de astazi? Dumneavoastra ati invatat dupa manualele din perioada interbelica.
- Cele de astazi sunt imbacsite cu
ideologie comunista. Autorii manualelor de istorie de astazi sunt
formati in epoca comunista, elevi ai aceleiasi scoli.
- Totusi, epoca dacica este expediata in scoala in cateva randuri, pe cand celelalte epoci sunt mai “simpatizate”.
- In general, epoca dacica e mai putin
studiata la toate nivelele, pentru ca este mai dificila, nu prea exista
izvoare. Toata lumea se duce la epoca contemporana, pentru ca te poti
documenta din presa vremii si se poate face mai usor o lucrare de
licenta sau o cercetare.
- Dar daca manualele sunt atat de
zgarcite cu epoca dacica, inseamna ca si copiii sunt de mici indepartati
de domeniul acesta si cresc fara o constiinta a radacinilor lor.
- Da, doar daca nu au norocul sa aiba
bunici sau parinti care sa le povesteasca si despre daci. Iar acum se
mai adauga si valul acesta cumplit de cosmopolitism, care vine de la
societatea americana. Tinerii invata ca in alta parte e mai bine ca
aici, ca e bine sa plece si sa caute sa obtina cat mai usor o slujba in
alta parte. Deci, se paraseste ideea sacrificiului. Nimeni nu mai vrea
astazi sa se sacrifice pentru niste valori, sa ramana si sa faca ceva
aici, in conditii mai grele. Toata lumea fuge de greu.
- Sa revenim la curentul latinist. De ce este atat de puternic acest curent? Ne face mai europeni? Mai nobili? Mai moderni?
- S-a impus aceasta directie si ea se
mentine si se intareste prin ea insasi. Daca s-ar fi impus orientarea
lui Bratescu-Voinesti sau daca am fi avut guverne nationaliste, s-ar fi
inradacinat un alt punct de vedere.
- Are legatura cine e la guvernare cu ce se preda in universitati?
- Are. Pentru ca exista teama de a nu se
preda in Universitati adevarul gol-golut. Se preda un adevar doar pe
jumatate. Ideea mentinerii puterii este aceeasi la toate guvernele: cel
infrant este intotdeauna cel vinovat. Iar daca dacii au fost infranti,
li s-a asociat o vina.
- Asta inseamna ca pentru a se
schimba felul in care se preda istoria in universitati, ar trebui sa se
schimbe ceva si in modul de guvernare?
- Ideologia democratica de astazi nu
este cea pe care a lasat-o Pericle, care a gandit-o pentru o cetate cum
era Atena. Cand ideea democratica s-a difuzat, lumea l-a uitat pe
Pericle si principiile lui.
- Ce fel de guvernare ar trebui sa avem ca sa putem spera ca se va preda in universitati adevarul gol-golut?
- Pentru noi, pentru romani, trebuie sa
fie una crestina, pentru ca numai spiritul crestin propovaduit de
Biserica ar putea sa aduca adevarul in scoli. Vedeti, traim permanent
aceasta lupta a raului care se perpetueaza si a binelui care izbucneste
numai din cand in cand.
VICTORELA NEAGOE,
cercetatoare, Institutul de Lingvistica “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”
“In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. Intotdeauna am crezut ca strainul este mai grozav”
cercetatoare, Institutul de Lingvistica “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”
“In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. Intotdeauna am crezut ca strainul este mai grozav”
- V-ati ocupat de editarea “Daciei
Preistorice” a lui Nicolae Densusianu, impreuna cu sotul dumneavoastra,
istoricul Manole Neagoe. E vorba de o carte controversata. Nu ati avut
reactii negative?
- Am avut parte de cateva. Ni s-a spus
ca ne compromitem. Nu vad de ce ne-am compromite, caci este vorba,
totusi, de istoria unei stiinte. Si apoi, chiar daca interpretarile lui
Densusianu sunt in mare masura fanteziste, materialul strans de el este
urias si valoros.
- De ce credeti ca nu se mai formeaza astazi enciclopedisti de acest fel? Nu mai exista pasiune? Sau seriozitate? Ori timp?
- A trecut epoca marilor enciclopedisti,
care acumulau enorm de multa informatie si aveau si capacitatea de a o
sintetiza. Hasdeu, de pilda, ar trebui sa fie un exemplu pentru tinerii
cercetatori, care, in afara de studiile publicate in occident in ultimii
cinci ani, altceva nu mai folosesc, nu stiu bibliografie. Totul este
sters, totul incepe cu ei si inaintea lor nu mai este nimic.
- De ce nu se mai apropie nimeni de domeniul substratului dacic al limbii romane?
- Pentru ca trebuie sa stii foarte
multe: indo-europeana, slava veche, latina, istoria limbii, o multime de
lucruri, apoi sa citesti tot ce s-a scris in acest domeniu. Astazi
tinerii se orienteaza spre domenii mai usoare. Si nici nu-i atrage, nu-i
intereseaza.
- Asta e de neinteles, caci e un domeniu pasionant.
- In facultate nu se mai studiaza asa
ceva. Dialectologia s-a scos cu totul ca materie de studiu, iar istoria
limbii se studiaza foarte putin.
- De ce credeti ca suntem atat de
“ospitalieri” in toate domeniile, inclusiv in cel al limbii, si preferam
sa spunem ca am luat sau imprumutat tot de la toata lumea, in loc sa ne
afirmam individualitatea?
- In stiinta romaneasca a existat
intotdeauna un soi de provincialism. Intotdeauna ne-am subestimat.
Intotdeauna am crezut ca cel de langa noi, strainul, este mai grozav.
Vinovati sunt oamenii nostri de stiinta. De pilda, am citit undeva
despre covorul oltenesc ca a fost considerat influentat de cel sarbesc,
desi cel oltenesc este mult mai bogat, mai boieresc, mai rafinat decat
cel sarbesc. E lipsit de logica sa afirmam ca am luat totul de la altii,
si cocosul, si troianul, si colindele si cate si mai cate cuvinte ce
sunt considerate ca imprumutate de la slavi, desi obiectele sau
realitatile pe care le desemneaza existau aici cu mult inainte de
venirea slavilor, iar multe dintre acestea nici nu le erau cunoscute
slavilor, ci le-au aflat aici.
DAN ROMALO,
autorul cartii “Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?”
“Subiectul supara”
autorul cartii “Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?”
“Subiectul supara”
-
Ati fost multa vreme aproape de domeniul dacologiei prin preocuparile
dumneavoastra. Ati perceput acest domeniu ca fiind inchis, stagnant?
- Haideti sa va raspund tot printr-o
intrebare: De ce oare, atunci cand au aparut placile de plumb, care au
sanse sa fie un element de noutate pentru istorici, ele au fost refuzate
ca neoriginale, fara sa se admita o cantarire a elementelor logice care
pledau pro si contra? Ai elemente noi, pe care poti sa faci comparatii,
analize, cautari de antecedente si ramuri comune, si le refuzi. De ce?
- Cartea pe care ati dedicat-o
ansamblului placilor de plumb de la Sinaia, astazi bine cunoscute
opiniei publice, a deranjat multa lume. Totusi, din 2003, cand a aparut
prima editie, si pana astazi, nu s-au facut eforturi la nivel oficial
pentru a se demara o cercetare care sa limpezeasca apele. Cum va
explicati aceasta lipsa de implicare a oficialitatilor?
- Oficialitatile le considera falsuri,
dar nu am auzit inca argumente valide care sa sustina aceasta pozitie.
Ar trebui sa existe un arbitru care sa cantareasca argumentele de ambele
parti, un arbitru desemnat de o institutie de cultura. Nu trebuie sa
fie neaparat istoric, ci sa fie un bun logician, care sa fie capabil sa
analizeze argumentele.
- Vedeti totusi o explicatie pentru tacerea din jurul acestui subiect?
- Singura ipoteza pe care pot sa o emit
este aceea ca exista o vointa foarte puternic sustinuta de a nu se
ridica problema asta, din doua motive posibile. Fie subiectul supara,
pentru ca ar duce la o intarire a spiritului national, dar nu pe baza de
entuziasm nationalist, ci pe baza de documente istorice. Iar asta poate
sa contrarieze pe multi, nu doar pe vecini. Poate sa contrarieze o
tendinta mondiala de a dizolva ideea de istorie nationala. Sau, al
doilea motiv, poate a fost o manevra la un moment dat, care a impus
tacere pentru o vreme, iar aceasta tacere a avut consecinte.
Daca tezaurul despre care vorbim s-a descoperit la Sinaia, pe un
teren care apartinea regelui, poate s-a considerat ca aurul din aceste
placi era foarte necesar pentru dotarea armatei in preajma Razboiului de
Independenta si s-a sacrificat elementul material, adica aurul, dar s-a
pastrat informatia din placi. Daca s-a pastrat tacere asupra acestui
gest, e posibil ca mai tarziu sa nu se mai fi stiut nimic in legatura cu
provenienta placilor de plumb.
- Zilele astea am citit intr-un
cotidian un interviu cu directorul Institutului de Arheologie,
academicianul Alexandru Vulpe, care sustinea ca placile sunt niste
falsuri ordinare, facute de Nicolae Densusianu ca sa-si sustina teoriile
din “Dacia Preistorica”. Domnul academician nu e prea sigur pe
afirmatiile sale. La inceput, sustinea ca sunt falsurile lui Hasdeu,
iscate dintr-o disputa cu Tocilescu. Si vorbind despre “dacomanii” care
sustin aceste “falsuri”, domnia sa spunea in interviu – si aici vreau sa
citez exact: “Dar traim intr-o tara libera si nu le putem face nimic”.
Eu inteleg ca domnul academician regreta ca ne aflam intr-o tara libera,
in care exista libertate de exprimare, si ca nu ni se poate inchide
gura cu forta. Cum comentati?
- Nu am ce sa comentez.
ION GHINOIU,
cercetator, Institutul de Etnografie si Folclor “Constantin Brailoiu”
“Avem un complex identitar absolut devastator!”
cercetator, Institutul de Etnografie si Folclor “Constantin Brailoiu”
“Avem un complex identitar absolut devastator!”
- V-ati ocupat o viata intreaga de cultura noastra populara si ati ajuns la concluzia ca traditiile romanesti se continua inapoi, in timp, pana in vremea dacilor. Este aceasta o concluzie ce incomodeaza pe unii?
- Ce sa va spun? Avem un complex
identitar absolut devastator! Eu credeam ca dupa Revolutie, gata, am
scapat, dar vad ca in continuare avem complexe identitare. De ce? Pentru
ca, spre deosebire de grec, de egiptean, de evreu, de indian, care toti
si-au pastrat numele antic, noi ne-am schimbat numele. Ce complex
identitar poate sa aiba grecul sau egipteanul? Spre deosebire de toti
acestia, noi ne-am gasit sa renuntam la numele radacinii noastre
autohtone de dac si Dacia si sa ne luam numele de la Roma. Aici este un
fals. E ceva nefiresc cu romanizarea asta facuta in mare graba si pe un
teritoriu restrans, e ceva in neregula. Cultura noastra populara nu are
legatura cu Roma. Noi avem o civilizatie genetic legata de continent, de
uscat, de spatiul continental si de apele curgatoare, spre deosebire de
egipteni si greco-romani, care au civilizatii maritime. Lucrurile sunt
foarte clare: toata cultura populara romaneasca este legata genetic de
uscat, nu are nimic a face cu cea greco-romana.
- O vina mare o au intelectualii, care
n-au curajul sa recunoasca daca s-a gresit ceva. Eu am tot respectul
pentru marii nostri savanti, dar adevarul trebuie spus.
- Deci, perpetuam niste greseli, din lasitate.
- Da, iar daca spui ceva ce nu se
incadreaza in linia stabilita, imediat esti catalogat drept “dacoman”,
“tracoman”. Eu acum lucrez la o carte romaneasca a mortilor. Acolo sa
vedeti cat de vii sunt lucrurile pe care le pomenesc anticii cand
vorbesc de daci, de pilda jalea de a te naste si bucuria de a scapa de
viata aceasta. Si inca se pastreaza acestea in traditie in ziua de azi.
- Exista un dezinteres evident fata de studiul traditiilor, poate chiar mai mare decat pentru lingvistica si istorie.
- Asa e, uitati, noi publicam acum al
patrulea volum din Atlasul Etnologic Roman. Nu intereseaza pe nimeni.
Nici o televiziune, nici o emisiune sa pomeneasca ceva, sa faca o
lansare. Sunt, totusi, traditiile noastre romanesti…
- Pomeneati undeva de “sindromul antichitatii greco-romane”. Va rog sa detaliati putin.
- Chestia asta ca totul vine din Roma si
Grecia Antica este un fals, pentru ca genetic suntem civilizatii
deosebite, asa cum am mai spus. Noi suntem legati de Dunare, ei de mare.
O sa avem in curand o criza identitara si continentala. Uitati: numele
de Europa ne vine din Asia. Crestinismul ne vine din Palestina. O sa
vina vremea cand o sa fim intrebati: “Bine-bine, dar care e leaganul
vostru de civilizatie?”.
N-o sa se mai puna problema ca suntem romani, nemti sau alte natii. Europeni si atat. Si-o sa fim intrebati de africani, de irakieni, de evrei, de indieni: prin ce esti tu european? Care e leaganul tau de civilizatie? Si-o sa raspundem: pai, antichitatea greco-romana. Si or sa rada de noi. Evident, Grecia si Roma au ajuns la o stralucire de necontestat, dar ele, la randul lor, sunt tarzii si reprezinta o sinteza a civilizatiilor care au fost inaintea lor.
N-o sa se mai puna problema ca suntem romani, nemti sau alte natii. Europeni si atat. Si-o sa fim intrebati de africani, de irakieni, de evrei, de indieni: prin ce esti tu european? Care e leaganul tau de civilizatie? Si-o sa raspundem: pai, antichitatea greco-romana. Si or sa rada de noi. Evident, Grecia si Roma au ajuns la o stralucire de necontestat, dar ele, la randul lor, sunt tarzii si reprezinta o sinteza a civilizatiilor care au fost inaintea lor.
- Si-atunci, ce ar trebui sa raspundem?
- Vedeti, exista un triunghi al celor
trei delte, care concentreaza marile civilizatii preistorice de pe
Terra, evident, inainte de antichitatea greco-romana. Daca va uitati pe
un planiglob, va dati seama mai bine: Nilul cu delta lui si civilizatia
egipteana, Dunarea inferioara si delta ei, cu civilizatia
carpato-dunareana, si Tigru-Eufrat si delta, cu mesopotamienii.
Uitati-va care este pozitia carpato-dunarenilor. Eu evit sa mai spun
“romani”, spun “carpato-dunareni”. Dupa atatia ani de cercetari simt
nevoia sa-i numesc asa, va rog sa ma credeti. Aici este leaganul.
- Ce se poate face ca sa se indrepte acest fals?
- Acest fals ne-a provocat extraordinar
de multe necazuri. A fost un timp cand a fost de folos, mai ales in
chestiunea cu Transilvania, dar acum e o rusine. Cine mai crede ca “de
la Ram ne tragem” si toate povestile astea? Nu stiu ce se poate face,
poate intelectualitatea asta tanara care se ridica sa ia taurul de
coarne si sa faca lumina. Pentru ca vad ca tot mai multi tineri isi pun
intrebari, tot mai multi simt ca ceva nu e in regula cu istoria noastra.
DUMITRU MANOLACHE,
jurnalist de investigatii, cotidianul “Gardianul”
“Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica, din oportunism sau lasitate”
jurnalist de investigatii, cotidianul “Gardianul”
“Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica, din oportunism sau lasitate”
- In decursul investigatiilor gazetaresti ati avut tangenta,
poate mai mult decat orice alt ziarist de la noi, cu epoca dacica. V-ati
miscat cu lejeritate in acest domeniu ori l-ati resimtit ca pe unul
“tabu”, despre care nu prea se doreste sa se vorbeasca?
- Sa va expun o situatie concreta. Am scris o carte despre un foarte
controversat subiect: placile de plumb de la Sinaia, copii ale unui
tezaur dacic din aur, despre care exista informatii ca ar fi fost
descoperit cu prilejul saparii fundatiei Castelului Peles, sperand ca
lamuririle esentiale sa le obtin de la specialisti. Dar – surpriza! –
specialistii nu le-au cercetat si refuza sa le cerceteze, repetand, fara
argumente, de vreme ce nu au cercetat respectivele artefacte, ca sunt
falsuri! Exista o tacere… de plumb in jurul subiectului! De ce nu se ia
in serios si nu se cerceteaza subiectul? Pe cine deranjeaza si de ce?
Problema a fost ridicata si in Parlamentul Romaniei, de catre domnul
Gheorghe Funar, dar fara nici o rezolvare practica.
- Exista, dupa parerea mea, un scop clar si bine controlat de anumite
structuri care vizeaza reducerea treptata a interesului dedicat epocii
vechi a istoriei noastre si, in cele din urma, stergerea din memoria
colectiva, anularea elementelor identitare esentiale ale neamului,
distrugerea Romaniei profunde, adevarate, cea care exista dincolo de
sticla televizorului. In aceasta “schema” distructiva sunt cuprinse
istoria, cu precadere perioada dacica, limba, traditiile, crestinismul
ortodox, morala, familia, scoala etc. Mai devreme sau mai tarziu, va
trebui ca si noi, romanii, sa ne “topim”, tacuti daca se poate, in marea
masa amorfa a globalismului, incapabili sa ne mai definim, sa mai avem
reactii, sa mai putem iubi sau crede in mantuire prin Hristos. Buni doar
de a executa, “liberi si democrati”, comenzile “pastorului” mondial.
- Cu asemenea afirmatii riscati sa fiti catalogat drept “conspirationist” si “dacoman”.
- Bineinteles, doar asta e una din armele lor. Cand afirmi asemenea
lucruri, risti imediat sa fii etichetat drept protocronist, dacoman,
adept al teoriei conspiratiei, calificative stigmatizante intr-o lume
ratacita, fara repere. Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din
frica, din oportunism sau lasitate. Iar cei care au curajul sa o faca
sunt discreditati, izolati, “afurisiti” la comanda, astfel incat orice
ar spune sa nu mai fie crezuti.
- De ce deranjeaza tocmai epoca dacica? De ce nu alta epoca?
- Epoca dacica deranjeaza cel mai mult pentru ca de acolo ne
revendicam originea si dreptul identitar. Paradoxal sau nu, dar noi
romanii, fara trecut, nu putem gandi viitorul. Peste cateva generatii
vom uita acest adevar. Nu trebuie sa faci eforturi ca sa intelegi acest
lucru. Cititi manualul de istorie a Romaniei, Dictionarul limbii romane,
vizitati muzeele, cetatile dacice si veti intelege ce putin le-a mai
ramas romanilor din radacina lor principala.
VALENTINA CETEAN,
inginer geolog, director executiv Asociatia “Greenet”
“O stare generala de indiferenta”
inginer geolog, director executiv Asociatia “Greenet”
“O stare generala de indiferenta”
- Va preocupa de mai multa vreme starea patrimoniului arheologic
romanesc, mai ales a celui de epoca veche si straveche. Cum va explicati
neglijenta de care dau dovada autoritatile, mai cu seama cand vine
vorba de cetatile dacice care, desi sunt incluse in patrimoniul mondial,
nu beneficiaza de nici o forma de protectie si conservare, ba mai mult,
unele nici nu sunt marcate, asa incat e imposibil sa ajungi la ele?
- Neglijarea constanta a vestigiilor construite din perioada dacica
se datoreaza partial pozitiei lor geografice, caci se afla in general in
zone montane mai greu accesibile, putin sau deloc populate, dar la
aceasta se adauga o stare generala de indiferenta.
- De unde vine indiferenta aceasta?
-
Vine, in primul rand, din educatia deficitara din scoli, cu privire la
respectul fata de extraordinarul patrimoniu istoric, cultural si natural
al teritoriului pe care locuim.
- Dar poate ca nu e vorba doar de indiferenta, ci si de anume
temeri, pentru ca astfel de actiuni ar putea duce la schimbarea unor
opinii sau directii de cercetare sau, mai grav, ar putea deranja pe unii
din motive care sunt prea ascunse pentru noi.
- Raspunderea acestor actiuni trebuie asumata, chiar daca aceasta ar
determina schimbarea unor opinii sau opozitia fata de acele grupuri
aparent “invizibile”, care nu doresc ca aceste amplasamente sa aiba
vizibilitate internationala normala, caci aceasta ar micsora sansa
intrarii unor valori de patrimoniu material mobil in colectii personale.
- Poate ca turismul ar putea salva putin istoria, daca s-ar investi mai mult in turism cultural.
- Din pacate, personalul administrativ din domeniul turistic este
slab pregatit si este orientat mai ales catre investitii si surse de
castig pe termen scurt si mediu. Nu se iau decizii pe termen lung la
nivel administrativ local, regional si national.
- E un tablou cam pesimist.
- Aceasta este realitatea. Daca nu ne implicam in prezentul si viitorul nostru, consecintele le vom suporta fiecare dintre noi.