Cum să îți trăiești viața pe culoarea verde?

Cunoști senzația aceea când traversezi un oraș renumit pentru traficul insuportabil însă prinzi toate semafoarele pe culoarea verde? Viața ta cotește în direcția mult visată atunci când dovedești că iubești. Eu prind toate semafoarele vieții pe verde, însă viața mea nu a fost mereu așa cum este astăzi, am stat blocat în trafic aproape treizeci de ani.
Desigur ea este o simplă expresie care scurtează poveștile nesfârșite despre întâmplările nedorite prin care suntem nevoiți să trecem. Îți mulțumesc că mi-ai rămas alături prin toate câte am trecut împreună. Aici ne motivăm zilnic.
În prima parte a vieții ușile mi-au fost trântite în față cu o ignoranță ieșită din comun. Orice faptă bună săvârșită cu trudă trecea neobservată, dar fiecare mișcare greșită de-a mea era analizată cu amănuntul, eram condamnat pentru fiecare cuvânt rostit. Căutând să fiu acceptat sau iubit, oamenii se obișnuiseră cu primitul. Mă desconsiderau pentru faptul că nu le ofer mai mult, pe gratis. De la ei respect nu era, iubire nici atât, și s-au ofilit.
Când eram copil, iar, tatăl meu se îmbolnăvise, i-am reproșat că nu se mai îngrijește, că părinții prietenilor mei sunt prezentabili și fericiți, că mă face să îmi fie rușine. Colegii de clasă râdeau de mine. Din cauza situației de acasă îmi scăzuse încrederea în mine, voiam să nu mă mai recunoască nimeni, să mă evapor din lumea în care mă integrasem pe meritul meu, prin puterile mele, degeaba.
Tata mi-a spus că el nu își mai dorește nimic, că nu vrea să impresioneze pe nimeni, ci așteaptă să moară. Însă l-am rugat să o facă pentru mine. Atunci s-a îmbrăcat cu cea mai frumoasă cămașă și și-a pieptănat parul și bucuria mea a durat o săptămână.
În zilele când gândești despre tine că ești prea matur ca să fii fericit cunoaște faptul că nu ai atins maturitatea încă. Maturitatea nu elimină veselia. În lume nu toți oamenii au o inimă. Chiar dacă toți dețin organul cu funcții fizice nu toate inimile au un corp spiritual dezvoltat. Cele mai multe dintre ele sunt doar carne. Dar omul nu este doar carne. Din cauza convingerii că omul este doar carne cunoaștem atât de puțin, de aceea simțim prea puțin, spre deloc.
Fă gesturi frumoase pentru oamenii pe care îi iubești. Păstrează-te sănătos și bun. Emană o atitudine de învingător. Eu, în zilele când nu sunt iubitor mă străduiesc să aflu ce m-a îmbolnăvit, care este portița prin care otrava lumii ar putea pătrunde la inima mea?
În viață cu cât ești mai recunoscător cu atât ești mai bogat. Atunci treci prin lume pe culoarea verde. Căci verdele e nuanța abundenței și a priorității. Fii real, sincer și autentic, implică-te în tot. Abia atunci vei începe să primești tot!
Eu am primit o carte minunată cu numele meu atribuit la autor, pe lângă celelalte patru, care, mi-au deschis poarta către lumea pe care mi-am imaginat-o înainte să cobor în ea. Am primit o vacanță de șapte zile în orașul Madrid, în capitala minunată a Spaniei, unde mă așteaptă un grup de cititori, iar, la final de an intenționez să vizitez Lisabona.
Oamenii minunați care au crezut în mine nu au întârziat să mă susțină. Am cunoscut suflete frumoase, care simt, se străduiesc, se implică și știu să își trăiască viețile în armonie, ei trec prin toate intersecțiile la care viața îi provoacă pe culoarea verde și prosperă. Nu se opresc nicăieri, nu își lipesc inimile de nimic chiar dacă se bucură de tot. Ei au casă în cer. În felul acesta nu se lasă controlați de lume.
Atunci când îți aranjezi locuința, lucrează ca și cum ai pregăti-o pentru Dumnezeu. Când te întâlnești cu un prieten, aranjează-te cu atenție, ca și cum te-ai întâlni cu Dumnezeu. Când îi faci o surpriză cuiva dăruiește-o cu toată ființa ta, altfel te vei osteni degeaba.
Când pleci într-o călătorie bucură-te ca și cum ai merge la braț cu Dumnezeu. Privește fiecare apus alături de El, iar viața ta să înainteze pe culoarea verde. Căci Universul deschide ușile celui care face pace cu Esența care se găsește în fiecare atom din fiecare ființă. Pescuiește împreună cu Dumnezeu și vei deveni pescar de oameni, resuscitator de inimi înghețate, salvator de suflete pierdute.

Trăiește pe culoarea verde

Am ieșit la plimbare cu bicicleta în zona de nord a Bucureștiului și m-am oprit să îmi cumpăr o înghețată. În vreme ce mă servea am întrebat vânzătorul dacă pot achita cu cardul fiindcă nu aveam bani în numerar la mine. A spus că nu și totuși, mi-a dăruit înghețata, pe care o pusese deja în cornet, ba chiar mi-a dăruit și o sticlă cu apă, rece, de la frigider.
L-am încurajat să nu își facă griji că nu mă voi întoarce cu banii, dar curiozitatea m-a împins să îl întreb cum de are încredere că mă voi întoarce, nici nu mă cunoaște!? A spus că conștiința nu mă va lăsa să nu mă întorc, tot așa cum nu îi permite lui să înșele cu zece bani pe cineva, atunci când înapoiază restul. A spus că oamenii fericiți sunt aceia care au inimă, însă nu toți oamenii au inimă. Era de fel din Macedonia dar se căsătorise în anul 1980 aici.
În viață iubește-i în mod special pe oamenii care greșesc. Căci ei au nevoie de iubire precum în pilda fiului risipitor. Condamnare primesc din partea tuturor, te asigur că nu mai au nevoie și de ura ta. Pedeapsa, îi face răi, răzbunători și distrugători. Omule, nu cu benzină stingi focul, cu iubirea o poți face. Urându-i pe cei ca tine, în final rasa îți va fi ștearsă de pe fața Pământului.
Nu cu identificarea vinovaților sau torturarea lor aduci pacea pe planetă, cu orice răzvrătire împotriva semenilor tăi devii complice la distrugerea rasei, căreia îi mai legi o piatră de gât și tot așa. Invidia și gelozia pătrund în inima ta, și ți se scufundă corăbiile fericirii. Iertarea aduce pacea nu justiția sau mitraliera. Căci nu există om drept.
Mă bucur că m-am trezit și în dimineața aceasta ca să fac lucruri mărețe. Din zece oameni care mă cunosc nouă mă urăsc, însă, unul mă iubește mai mult decât mă urăsc cei nouă adunați la un loc. De aceea, trăiesc viața pe culoarea verde și prosper. Voi m-ați învățat să sper.

În zilele când gândești despre tine că ești prea matur ca să fii fericit, cunoaște
faptul că nu ai atins maturitatea încă. Maturitatea nu elimină veselia.
Alberto Bacoi

 Autor: Alberto Bacoi
Sursa: vorbindcudumnezeu.com 

Cluj: Megashow dedicat forțelor malefice

Motto1: Lucrurile, evenimentele şi faptele nu sunt aproape niciodată ceea ce ele ne par a fi la o primă scanare rapidă şi superficială

Motto2: Lupul nu-şi schimbă nici părul, nici năravul

Trebuie să precizez dintr-un start că eu personal, spre exasperarea unor prieteni care sunt fani ai altor genuri muzicale, agreez și ascult muzică trance de o anumită factură.

Anul trecut, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Mihai Seplecan, un fost insider al sistemului, a afirmat că în spatele festivalului „Untold” se ascunde un ritual de magie neagră care a fost sprijinit de către masonerie.

Aceste afirmaţii ale sale au fost suficiente pentru ca acesta să fie atacat din toate direcţiile de către fanii acestui festival, mai ales că Mihai Seplecan şi-a asumat o ipostază creştină. Evident că această postură pe care a ales-o să îl reprezinte, cea de credincios creştin ortodox, împreună cu acţiunile sale din ultima vreme în care a vizitat diverse mănăstiri creştine, conţine o conotaţie care îl transformă în veritabilă carne de tun. De ce? După incendiul din clubul Colectiv au existat anumiţi prelaţi din cadrul Bisericii Ortodoxe care au incriminat în bloc pe toţi cei care au fost prezenţi în acel club, inclusiv pe victime, deoarece acel concert la care au participat ar fi avut, în viziunea lor, conotaţii demonice datorită muzicii şi versurilor formaţiei care a concertat în acel spaţiu. Într-un mod de neînţeles, părerea individuală a unor prelaţi creştin-ortodocşi a fost citată pe alocuri trunchiat, fiind desprinsă de contextul în care a fost rostită, totul fiind realizat pentru a incita la contestarea Bisericii Ortodoxe în ansamblul ei. S-a dovedit ulterior că, deşi nu s-a mediatizat, în momentul incendiului a fost prezent la faţa locului un preot ortodox care aparţinea unităţii de pompieri, preot care a oferit sprijin şi s-a rugat pentru cei implicaţi în acele incidente tragice.

Strict din punctul de vederea al doctrinei spirituale creştine, exprimată prin intermediul scrierilor Sfinţilor Părinţi, compasiunea este singura atitudine care se cere manifestată în astfel de cazuri, indiferent de natura evenimentelor petrecute. Aduc aici un argument zdrobitor care aparţine părintelui Porfirie, care dădea în acest sens un exemplu concret. El se întreba retoric: ce faci când vezi un călător care este atacat de mai mulţi tâlhari? „Sari şi tu şi îl loveşti la rândul tău?”, explicând astfel într-un mod înţelept care este condiţia unei fiinţe care se găseşte sub incidenţa unor forţe demonice.

Aceste atitudini de condamnare a publicului aflat la concertul din clubul Colectiv au fost, prin urmare, complet nejustificate, chiar privite strict din perspectiva doctrinei creştin-ortodoxe, aşa cum de altfel am precizat mai sus. Această doctrină a fost invocată, din crasă ignoranţă, de către unii dintre acuzatori. În consecinţă, multe persoane care „s-au emancipat” de sub cadrul considerat rigid al religiei instituţionalizate, au perceput în respectivele declaraţii, oarecum justificat, expresia unui fanatism religios intolerant. Astfel, orice referinţă la demoni şi activităţi care ar putea facilita o manifestare a acestora sunt sancţionate dur. Această veritabilă ostracizare a tuturor opiniilor colorate religios, în cazul nostru particular, idei de factură creştin-ortodoxe, devine apanajul tuturor persoanelor care se lasă strict ghidate de raţionalismul ateist al epocii tehniciste în care trăim. Există şi persoane care cred în Dumnezeu, dar nu aparţin nici unui cult instituţionalizat şi a căror viziune aparţine categoriei „believers but not belongers” (credincioşi, dar neaparţinători), cu alte cuvinte aceştia şi-au creat propria concepţie şi viziune despre divinitate, viziune care nu integrează realitatea unor astfel de entităţi malefice, cunoscute ca demoni, draci sau diavoli. Cei care fac parte din această categorie socială s-au simţit lezaţi de acuzele lansate în spaţiul public de către acele persoane care atacau verbal, cu înverşunare, pe cei care au participat la concertul din Clubul Colectiv, afirmaţii care implicau, din partea celor care le făceau, o totală lipsă de compasiune. Această compasiune ar fi fost firesc să fie îndreptată asupra victimelor şi apropiaţilor acestora care au suferit în urma tragicelor evenimente. Acest gen de abordare, venită din partea ambelor părţi, impregnată cu incriminări şi aruncarea unor invective dure de o parte sau alta, a contribuit la înveninarea mediului social. Preluarea fără discernământ a acestor afirmaţii, uneori tendenţioasă, de către o parte a mass-mediei, avidă de senzaţionalism ieftin, a condus la intoxicarea şi implicit tensionarea atmosferei din spaţiul public.

De altfel, nu este greu de sesizat că, în cazul multor evenimente care au loc în prezent, s-a creat un curent care a instituit ideea că este cool şi trendy să te raportezi la entităţi eminamente malefice, pentru că ele exercită o fascinaţie mai puternică asupra publicului prin utilizarea lor în cadrul campaniilor de marketing. Acest lucru se realizează evident în detrimentul utilizării unor eventuale personaje pozitive. Această abordare dovedeşte existenţa unei intenţionalităţi clare şi distincte care urmăreşte deliberat să plaseze acele evenimente sub incidenţa unor forţe negative. Ceea ce declari la nivel de formă este în mod indisolubil prezent şi în conţinutul acţiunii pe care o realizezi.

Dacă realizăm o analiză exactă şi precisă a elementelor constitutive ale identităţii vizuale, părţi constitutivă ale brandului „Untold”, atât de anul trecut, cât şi din acest an, putem observa faptul că acestea acoperă şi se află în deplină concordanţă cu realitatea pe care se străduieşte să o invoce. Astfel putem decela următoarele aspecte care sunt, poate, mai puţin evidente:

Denumirea Untold în traducere desemnează nenumitul, nerostitul pe care mulţi ar putea să-l traducă ca de nepovestit, însă sensul conferit este cel desemnat de noi iniţial.

Se ştie foarte clar faptul că, în tradiţia românească, această sferă de forţă ale nenumitului, nerostitului (Untold) se identifică cu Satana, Lucifer, necuratul, nenumitul, nespusul. În tradiţia spirituală (populară) românească este prezentă această regulă, de a nu rosti în mod explicit numele unei entităţi malefice, pentru că acestă precizare explicită a numelui invocat, atrage în mod inexorabil acea prezenţă. Cu alte cuvinte, rostirea efectivă a numelui implică invocarea acelei entităţi şi implicit manifestarea ei. De aceea, în ethosulromânesc există termeni care desemnează această entitate purtătoare de rău doar sub o formă exorcizatoare: ucigă-l toaca, ducă-se pe pustii, ucigă-l crucea. Legătura cu egregorul poporului român este evidentă tocmai prin această nenumire care este specifică tradiţiei spirituale româneşti, iar de aici derivă conexiunea cu subconştientul colectiv al locuitorilor din acest areal (spaţiu specific). Astfel, prin intermediul acestei conexiuni cu această entitate malefică, subconştientul colectiv poate fi influenţat şi impregnat cu energii toxice, nefaste, care ulterior influenţează prin intermediul subconştientului individual fiecare persoană în parte. Astfel, prin consacrarea care s-a realizat la început în cadrul acestui festival, acesta a fost plasat clar sub incidenţa unei anumite entităţi distincte desemnată ocultat (ascuns) sub numele de Untold. Cu alte cuvinte, entităţii căreia îi consacri (dedici, afieroseşti) acţiunea, în cazul nostru Untold, cuvânt explicat anterior, devine destinatarul final, adică este cel căruia îi sunt puse la dispoziţie energiile participanţilor: spectatori şi artişti deopotrivă. Cei care au realizat consacrarea în calitate de organizatori, împreună cu cei care au coordonat din background toată această operaţiune extrem de complexă, au subordonat prin aceasta evenimentul sferei malefice de forţă dorite. Pentru a înţelege mai bine forţa şi impactul consacrării mă voi referi la mediul esoteric din Franţa în perioada care a precedat Revoluţia din anul 1789. Atunci s-a cerut în mod expres consacrarea Franţei în totalitate inimii Fecioarei Maria. Această cerere a fost făcută în urma unor apariţii mariane în care această acţiune a fost solicitată în mod explicit. Acest fapt s-a corelat cu anumite avertismente privind iminenţa declanşării unor evenimente sociale de natură violentă. Această consacrare, dacă se realiza la timp, ar fi plasat Franţa sub protecţia şi ocrotirea Fecioare Maria şi evident acea revoluţie de sorginte masonică eşua, împreună cu tot carnagiu care i-a urmat. Din nefericire pentru poporul francez, acea consacrare a fost amânată şi evenimentele s-au succedat aşa cum le cunoaştem astăzi.

Consacrarea, în calitate de acţiune esoterică, plasează o fiinţă, acţiune, eveniment sub incidenţa fiinţei căreia îi este consacrată. Ea se realizează obligatoriu înainte de realizarea efectivă a respectivei acţiuni şi asigură integrarea acestei acţiuni şi a persoanei care consacră în sfera de forţă a fiinţei căreia i-a fost consacrată. Această acţiune, cunoscută în tradiţia catolică sub numele de consacrare, are un echivalent în tradiţia creştin-ortodoxă prin termenul de afierosire (încredinţare, dedicare).

S-ar putea spune că este doar o joacă. Dar această joacă cu invocări atât de clare şi distincte a unor entităţi de natură malefică nu poate constitui o simplă joacă, pentru oricine dispune de o minimă, doar minimă, capacitate asociativă denumită inteligenţă.

Astfel, deşi a fost ocultată (ascunsă) în mod extrem de abil, rostirea efectivă a acelui nume, folosindu-se în acest scop limba engleză, deci, chiar dacă nu i-a fost totuşi rostit direct numele, legătura astfel creată este mai mult decât evidentă.

Mulţi artişti plastici cu care am stat de vorbă au remarcat şi mi-au comunicat că au perceput în întreaga identitate vizuală o stare acută de întunecare malefică (darkness) începând cu bannerele gigantice plasate pe sediul „Băncii Transilvania” de pe strada Bariţiu şi sfârşind cu imaginile afişelor destinate mediatizării acestui festival.

Există în toată acestă succesiune de coincidenţe, mult prea cusute cu aţă albă pentru ca adevărul din spatele lui să nu transpară clar şi limpede pentru cineva care are minime noţiuni de esoterism şi înţelege identificând etapele costituente ale unui ritual, de orice natură ar fi acesta. În cazul festivalului „Untold” este vorba fără nici un dubiu de un ritual de magie neagră care a fost oferit, consacrat, încredinţat acestei entităţi numite Untold.

Mă întreb şi eu de ce acest festival nu a fost plasat sub incidenţa unor personaje de lumină, eminamente benefice: Arhanghelul Mihail, de exemplu, conducătorul legiunii îngerilor în lupta împotriva entităţilor malefice, acesta fiind simbolul exponentului curajului divin, fiind prezentat în poze care denotă o ipostază războinică, Mihail fiind de altfel înzestrat cu o sabie.

Sau ca să nu fim acuzaţi că ne referim strict la tradiţia spirituală creştină, avem în tradiţia spirituală hindusă pe Shiva Matangari, Shiva (Conştiinţa Masculină Universală) în ipostaza de triumfător asupra forţelor ostile, malefice (Absolutul Divin în ipostaza de distrugător), purtător al tridentului, care alungă demonii, personaj care emană o masculinitate debordată şi care prin energia pe care o manifestă, conform tradiţiei spirituale hinduse, poate distruge sau exorciza orice rău manifestat prin intermediul oricăror entităţi de natură malefică.

În mod evident acest festival Untold, „The world capital of night and magic” sloganul sub care s-a prezentat anul trecut, cât și sloganul mai soft pentru anul în curs „Real-life fantasy”, prezintă toate ingredientele care-l transformă în ceea ce s-a și afirmat pe sine a fi, adică un spectacol de noapte (noapte caracterizată de întuneric, implicit de lipsă a luminii) și magie (evident neagră, corespunzătoare întunericului în care se manifestă) și a reprezentat în fond, ceea ce s-a autodeclarat, adică un veritabil ritual de magie neagră în care energiile care s-au vehiculat, respectiv ale artiștilor și simultan a participanților din public, au fost consacrate dintr-un start entității Untold.

Un alt element care apare frecvent în afişele festivalului „Untold” este oglinda. Utilizarea acestui element nu este deloc întâmplătoare. Fiecare dintre dumneavoastră puteţi consulta semnificaţiile simbolisticii asociate oglinzii.

Citez:

„Oglinda redă imaginea inversă a obiectului fiind o îndepărtare de Principiu şi Esenţă. Se spune că în oglindă se reflectă dublura omului, caracterizată prin atribute malefice”. Pentru a nu exista nici un dubiu în acest sens, s-a plasat în faţa oglinzii imaginea un personaj sinistru care se reflectă în oglindă. Prin urmare expresia „Your selfie here” în afişul plasat anul trecut pe clădirea Băncii Transilvania nu este deloc întâmplătoare. Ea presupune identificare sinelui, (self se traduce în româneşte ca sine, parte componentă a cuvântului selfie) fiecărui participant cu entitatea care a fost reprezentată de acea figură fără chip, în fapt „Untold”–ul pe care l-am menţionat anterior. Aici prin sine nu se înţelege esenţa ultimă a fiinţei ci ansamblu energiilor psiho-mentale ce animă fiecare individ în parte. Este vorba de potenţarea în fiinţa umană a aspectelor (energiilor) negative prezentate într-un mod simbolic prin intermediul acelui personaj la care negrul feţei desemnează abisul de natură malefică. Mai mult, pentru ca lucrurile să fie pe deplin elucidate se precizează clar prin expresia „I am the wizard of Untold” că persoana a cărui sine se identifică cu personajul fără chip, acceptă postura de vrăjitor, cu alte cuvinte el devine un ucenic, discipol al „Untold”-ului în cadrul nopţii de magie (neagră evident). Această operaţiune de identificare cu personajul fără chip şi de ipostaziere în discipol al Untold-ului ni se prezintă a fi ambalată sub formula inocentă a unui simplu selfie. Toată această operaţiune este şi premiată pentru cei care dau bine în poză. Un joc malefic abil travestit şi deghizat diabolic printr-o manevră care a dat dovadă, trebuie să recunosc, de o inteligenţă demoniacă de-a dreptul.

Toate aspectele imagistice (poze şi sloganuri) şi faptice efective indică fără nici un dubiu că toate acestea au fost alese cu parte dintr-un ansamblu bine articulat care desemnează pentru orice iniţiat existenţa şi prin urmare performarea (efectuarea) unui ritual de magie neagră.

În cazul performării (efectuării) unor ritualuri de către adepţii unor culte religioase, în cadrul acestora se invocă şi se consacră în mod distinct acele acţiuni unor entităţi spirituale eminamente benefice ca îngerii, Fecioara Maria, Iisus Hristos, Duhul Sfânt, Dumnezeu Tatăl. Toţi aceştia se presupun că se manifestă în acel spaţiu destinat invocaţiei. Aceste spaţii sunt de cele mai multe ori biserici. Energia acestor fiinţe necorporale interferează cu participanţii la aceste ritualuri, în funcţie de deschiderea fiecăruia dintre ei. Stările obţinute de unii dintre participanţi în urma acestei comuniuni realizate la nivel de suflet sunt iubire, linişte, pace sufletească.

Toate tradiţiile spirituale autentice fac referire clară şi distinctă la cele două categorii aflate în tabere diferite şi care îşi dispută întâietatea asupra fiinţei umane. Fiinţa umană, poate alege în baza liberului arbitru pe cine să deservească: tabăra entităţiloreminamente benefice cunoscute ca îngeri sau devaşi (sanskrit: , devá, fiinţe de lumină) sau tabăra entităţilor malefice: demoni sau rakshsaşi (sanskrit: , rākṣasa)

Pentru a pecetlui acest legământ făcut cu entitatea desemnată sub numele Untold s-a făcut, unii bineînţeles ar spune spune că este doar coincidenţă, o donare de sânge sub emblema sugestivă a lui Dracula (din nou o coincidenţă) vampir care consumă sângele astfel oferit (consacrat), acţiune care a dat posibilitatea donatorilor de participa la acest festival-ritual. Deci, cu alte cuvinte, s-a donat, în esenţă s-a consacrat (oferit, încredinţat) sângele entităţii Untold, sânge care, se ştie din ocultism, că este suportul fizic al unor energii de natură subtilă (vitală) şi constituie cadru de manifestare a unor entităţi necorporale, care leagă persoana respectivă (şi dacă aceasta ştie şi dacă nu ştie) de fiinţa căreia i-a fost consacrat respectivul ritual. Deci, anul trecut, sub aparenţa benignă a donării de sânge centrelor de transfuzii din ţară, a existat o caravană „Untold” care a făcut acest demers. Este de văzut dacă acest sânge a ajuns unde era destinat să ajungă, adică la centrele de donaţie sau s-a pierdut pe parcurs. Este de notorietate, şi exprim o evidenţă care nu are cum să fie negată, faptul că orice ritual de magie neagră implică sângele, de preferinţă uman, care se constituie într-un veritabil liant şi catalizator subtil care permite invocarea şi manifestarea acelor entităţi malefice de natură subtilă. Sângele a fost donat, în acest caz, de bună voie şi nesiliţi de nimeni, de către tineri care vroiau să participe la acest ritual deghizat în festival şi care nu dispuneau de banii necesari. Cei care au procedat în acest fel şi-au vândut propria energie şi au fost legaţi într-un mod tainic de entitatea căreia i-a fost consacrat acest ritual. Aceste persoane au reprezentat rezonatori specifici, vehicole umane prin care cel invocat s-a manifestat utilizându-le propriile energii drept pârghii de manifestare. Poza luată de pe site a fost denumită dealtfel profund semnificativ, pay-with-blood, plăteşte cu sânge.

Dacă observaţi cu atenţie faptul că în această poză, sângele donat alimentează acest personaj malefic, un simbolism care nu mai are nevoie de nici o explicaţie.

De asemenea există o reţea extinsă la nivelul întregului teritoriu al României, numită deloc întămplător blood network, reţea de sânge.

Este profund semnificativ, extrem de relevant şi deloc întâmplător inserarea unei hărţi cu centrele de donaţii din întreaga ţară. Prin această modalitate a donării de sânge s-a reuşit să se acopere întreg arealul României, creându-se astfel o veritabilă reţea umană, cu noduri active în fiecare oraş, reprezentate de cei care au donat sânge. Această legătură aurică individuală indusă în timpul festivalului, putând fi activată şi ulterior derulării acestuia, în baza energiilor specifice induse în fiecare aură individuală în timpul ritualului, prin intermediul fenomenului de rezonanţă. Astfel s-a reuşit ca impactul să fie remanent la nivelul întregului teritoriu al României prin intermediul donatorilor de sânge proveniţi din fiecare oraş, care vor deveni sui-generis vehicule de tranzitare a unor energii negative induse iniţial la performarea (efectuarea) ritualului. Evident că, în anii care vor urma, dacă acest veritabil pattern comportamental va continua şi nu va fi stopat ferm, aceste rezonanţe negative reprezentate de către aceste energii demoniace vor fi întărite.

Esoterismul care este în esenţă o ştiinţă spirituală aplicată, are nişte reguli precise şi exacte şi este departe de a fi o simplă joacă. De altfel toate cele descrise până acum nu s-au constituit deloc într-o simplă joacă pentru cei care le-au conceput. Toate elementele utilizate au avut o semnificaţie precisă şi exactă.

Acelaşi lucru se poate spune şi despre poza a cărui gest este şi el elocvent corelat şi cu brăţara inscripţionată cu numele Untold.

Îmi exprim şi eu nedumerirea; expresia sinceră a unei naivităţi ingenue: toate personajele este strict necesar (trebuie musai) să aparţină părţii malefice? Nu se poate să fie personaje şi fiinţe care să aparţină categoriei personajelor benefice, eroilor pozitivi care dispun de curaj în lumina adevărului? Cred că li s-ar putea da şi acestor personaje un aspect cool şi trandy, care să le facă atractive şi implicit dezirabile pentru marele public.

Şirul lung de coincidenţe profund semnificative, vizând aspectele stranii care au însoţit acest festival-ritual, ar trebui să determine orice fiinţă plină de bun simţ să se gândească asupra direcţiei ce i s-a dat acestei manifestări.

Las strict la latitudinea cititorilor acestui articol întrebarea care vizează în ce măsură realitatea subtilă de factură spirituală a unor astfel de entităţi malefice, care evident au fost invocate deliberat, a avut sau nu o influenţă în conştiinţele individuale care participă la un astfel de mega ritual de magie neagră. Sensul dat este evident ocultat şi ţine de intenţionalitatea şi scopurile avute în vedere de cei care au utilizat o asemenea imensă energie. Ei s-au folosit de acestă energie pe care au utilizat-o în conformitate cu propriile scopuri.

Cam cu ce ne-am ales de fapt? Cu anumiţi artişti care au prestat o muzică mai mult sau mai puţin inspirată. Amintesc că acest gen de muzică este benign în sine fără să aibă o conotaţie incriminabilă sub aspectul rezonanţelor pe care le poate induce în public. Mi s-a atras atenţia de către anumiţi compozitori şi muzicieni prezenţi la acest festival, că şi aici a survenit o mutaţie, începând cu anul 2010; trance-ul clasic a fost alterat intenţionat de sound-uri (sonorităţi) stranii care pune auditoriul în rezonanţă cu energii nu tocmai armonioase. Deci, nici la capitolul muzică în sine nu stăm tocmai bine.

Cineva s-a jucat de-a magia neagră sau chiar a fost vorba de un ritual performat (efectuat) deliberat în acest sens?

La o primă scanare rapidă şi superficială, am avut de-a face în anul ce a trecut cu un festival de muzică trance la care au participat mulţi oameni care au petrecut împreună un timp agreabil.

La un nivel mai profund am avut de-a face cu un veritabil, din plin recognoscibil, ritual de magie neagră care a implicat un număr uriaş de participanţi, a căror energie a fost folosită (utilizată) şi modulată specific în vederea anumitor scopuri ascunse şi chiar prin acestea dubioase. Aproximativ 300.000 de oameni a căror energie vitală, sexuală, volitivă şi afectivă a fost utilizată, folosită într-un sens numai de iniţiatorii din umbră ştiut, şi care evident a dus la poluarea atmosferei subtile energetic-informaţionale în Cluj-Napoca. Aici trebuie să existe o mare atenţie. În cazul consacrării nu contează natura energiei utilizate ci sensul pe care i se dă acesteia de către cel care operează, deci depinde de entitatea căreia i se consacră, precum şi de intenţionalitatea şi scopul celui care realizează această consacrare. Spre exemplu, într-un ritual de magie roşie unde se utilizează energia sexuală a participanţilor, aceasta poate fi folosită pentru trezirea iubirii fiind consacrată unei entităţii eminamente benefice, sau poate servi uciderii unei persoane dacă ritualul este consacrat unei entităţi malefice. Totul este la cheremul celui care iniţiază, conduce acest ritual. Restul participanţilor nu sunt decât folosiţi. Asta nu înseamnă că nu se resimte plăcerea în acel ritual. Dar scopurile urmărite şi consecinţele celor două tipuri de ritualuri sunt evident diferite. Exact acest lucru s-a petrecut, în anul ce a trecut şi în cazul ritualului de magie neagră deghizat sub masca unui Festival de muzică trance, „Untold”.

Există şi un alt element care este de reţinut. Mi s-a relatat că în 2016 în perioada festivalului, ofiţerii de la crimă organizată au fost trimişi în concediu în masă, în timp ce oraşul colcăia de droguri. Cu alte cuvinte psihismul individual al participanţilor trebuia fluidizat prin consumul de droguri pentru ca energiile acestora să devină apte de utilizare. Nu ştiu ce s-a petrecut în anul în curs, dar presupun că nimeni nu s-a sesizat vis-a-vis de consumul de droguri şi de cel de alcool în exces.

Nicolae Ceauşescu făcea referire la agenturile străine prezente pe teritoriul României, în discursul său din decembrie 1989, în cazul evenimentelor derulate atunci, discurs preluat „ad literam” într-un număr al revistei „Lumea” de anul 2015. Marea majoritate dintre noi am tratat atunci acele informaţii cu dispreţ, având în vedere sursa de provenienţă. Acum însă, privind retroactiv acel discurs precum şi informaţiile conţinute în el, toate s-au dovedit a fi perfect adevărate. Aşa se întâmplă acum şi în cazul lui Mihai Seplecan care, chiar dacă posedă un limbaj care este tributar unor sintagme, nu ştiu cât de bine înţelese de către acesta, rosteşte totuşi anumite adevăruri care se doresc a fi ascunse şi tratate ca derizorii de către presă şi evident de către anumite persoane „nenumite” din umbră. Din perspectiva trecerii timpului şi al dezvăluirilor făcute între timp, evenimentele din decembrie 1989, ni s-au revelat a fi realităţi incontestabile pe care de altfel şi SRI-ul le-a făcut publice prin anumiţi intermediari acoperiţi din lumea gazetăriei. Vezi în acest sens persoana lui Grigore Cartianu care a semnat 3 cărţi despre acele evenimente. Am precizat că le-a semnat, nu faptul că le-ar fi scris el, pentru că în scriitura efectivă se simte touch-ul unor băieţi rafinaţi din cadrul serviciilor, băieţi care au capacitatea de a face o analiză pertinentă de intelligence utilizând un limbaj adecvat, aspecte care îl depăşesc cu mult pe susnumitul Grigore Cartianu. De altfel Gregoar Ecrive, aşa cum singur s-a prezentat în dialogul cu scriitorul Paolo Coelho, dispune de un bagaj cultural limitat.

Aşteptam pentru anul în curs o schimbare a „destinatarului” sau „adresantului” acestui festival. Nu de alta, dar să nu fiu acuzat că sunt paranoic. S-ar fi putut alegeîn vederea promovării acestui evenimentorice entitate angelică căreia să-i fie consacrată pe faţă, la lumină, acest eveniment. Orice entitate angelică din cadrul ierarhiilor angelice prezentate de Dionisie Areopagitul. Se poate alege, pentru a nu fi considerat fundamentalist creştin, de ce nu, şi o altă tradiţie spirituală dacă se vrea, tradiţia hindusă cu, spre exemplu, Shiva Matangari, în ipostaza de distrugător al răului. Numai musai ca personajul principal să fie pozitiv. Organizatori vă prindeţi? Aceiaşi DJ-invitaţi, fără donări de sânge, fără darkness și dacă se dorește cu aspecte benefice de factură esoterică la vedere, la lumină.

Eu ştiu artişti plastici care ar lucra cu plăcere la aceste proiecte. De fapt au fost şi în acest an dar au fost refuzaţi. Viziunea lor artistică nu coincidea cu linia directoare a celor din spate. Era mult prea soft, deschisă şi armonioasă. Apropo de profesorul Ioan Sbârciu, mason notoriu, care a fost în anul ce a trecut preşedintele comisiei care a desemnat lucrările câştigătoare.

Se pare că toate apelurile pe care le-am făcut în anul precedent s-au dovedit inutile. În acest an fluidizarea energiilor necesare „alchimizării” ființelor participanțiilor, termen utilizat într-un afiș de promovare a festivalului în anul în curs (stranie, ciudată și profund semnificativă apetența constantă a organizatorilor spre esoterism) s-a realizat prin intermediul mărci de vodcă „Absolut” (denumire ironic-persiflatoare apropo de semnificația reală a termenului utilizat). Iar etapele constitutive în devenirea, transformarea ființei sub influența, evident, determinantă a consumului de vodcă, în cadrul Untold-ului conduc spre cea finală de creator. Aici substituirea este evidentă. A se vedea explicit în poza de mai jos. Avem de-a face cu înlocuirea adevăratului Creator cu o condiție existențială de așa-zis creator realizată simultan: prin consumul de vodcă și prin participarea la UNTOLD într-o modalitate dement-demoniacă de factură magică. Remarcați cu atenție succesiunea de etape prezentate grafic la baza afișului. Aceste etape: visător, magician, lord menite să te aducă la condiția finală de pseudo-creator, sunt legate de fazele lunii. Luna plină acționează ca un veritabil catalizator, atunci când ființa umană este extrem de receptivă într-un mod subconștient, și nu numai, la anumite energii, cele malefice găsindu-se în acea perioadă într-un maxim și putând fi (integrate) induse mai ușor în aura ființei. Maximum de lună plină fiind, deloc întîmplător, în ultima zi a festivalului și anume data de 6 august 2017 . Nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Mai știm o entitate malefică, Lucifer-Satana (Untold) care decăzând din condiție ei de înger de lumină a încercat să se substituie adevăratului Creator, urmărind să-i tragă și pe alții după ei într-un demers satanic care, după cum se vede continuă și în prezent. Astfel analogia devine mai mult decât evidentă.

Anul acesta, după dezvăluirile făcute în anul precedent, lucrurile nu s-au derulat chiar pe față, aspectele s-au deghizat ceva mai bine, substratul rămânând același. Personajul cu coarne, având aparențe binefăcătoare, cu o lună plină plasată în spate se găsește în preajma magicianului care citește ritualul (de magie neagră, pentru că personajele din poză nu par îngerași) de invocare dintr-o carte. Mesajul transpare la fel de clar și limpede, ca și în anul anterior. În cazul de față lupul nu-și schimbă nici părul, nici năravul.

Despre sponsori numai de bine. Banca Transilvania este asociată constant unui astfel de eveniment. Totuși, să sponsorizezi un ditamai mega-ritual satanic de magie neagră (scuzați pleonasmul), nu dă prea bine. Sau tocmai de asta îl sponsorizează?!

Acum un an, în cadrul festivalului de film „TIFF”, la Secțiunea filmului de groază se scria negru pe alb că personajul central al secțiunii este Antihristul. Eu propun ca în anii viitori să existe, pentru echilibru, și o secțiune a filmului spiritual în care care personajul principal să fie Iisus Hristos. Pe bune, o să-i propun acest lucru lui Tudor Giurgiu și celui care face selecția la acest festival, mai precis lui Mihai Chirilov. În cazul acestuia din urmă nu-mi propun să-i schimb orientarea. Ar fi cam greu. Se știe de ce.

Ce a devenit de fapt, pe nebănuite, orașul Cluj-Napoca? Observăm că devine creuzetul și terenul de țintă a unor forțe oculte malefice care uzitează de energiile puse la dispoziție cu naivitate de persoane de bună-credință pentru a-și duce la îndeplinire scopurile abjecte. Este în fapt, o poluare a atmosferei psiho-mentale (denumită de unii și atmosferă subtilă de natură energetic-informațională), poluare a cărui țintă manipulatorie suntem chiar noi.

Poți să prostești un om tot timpul, poți să prostești mai mulți oameni mai mult timp, dar nu poți prosti toți oamenii tot timpul.

Autor: Radu Hadarca

Sursa: cotidianul.ro