Efectele incredibile ale fluorului din apa pe care o bei

În anii ’50, o reclamă TV a convins oamenii că fluorul era nemaipomenit pentru dinţi. Prin periere, dinţii galbeni deveneau albi, iar cariile erau îndepărtate. Stomatologii au fost de acord şi au încurajat utilizarea fluorurii. Aşadar, printr-un marketing inteligent, a devenit o convingere generală că fluorul din pasta de dinţi este absolut necesar pentru o dantură sănătoasă, puternică, fără carii şi de un alb strălucitor.

Dar, se întreabă cineva de ce pe cutia pastei de dinţi scrie “nu înghiţi”? Cei care vor căuta răspunsul s-ar putea să ajungă la următoarea concluzie: avertismentul există acolo tocmai pentru faptul că prea mult fluor este toxic şi poate afecta serios sănătatea unui copil dacă înghite produsul, scrie Greenmedinfo.com.

Astăzi, majoritatea persoanelor cred că fluorul este extrem de benefic, previne cariile şi face dinţii mai albi. Şi în anii ’60, când a început fluorizarea apei, foarte puţini au pus la îndoială această decizie, considerând că dacă li se dă mai mult fluor, este cu atât mai bine.

Însă, fluorizarea apei potabile este destul de diferită de practica folosirii unei cantităţi mici pentru pasta de dinţi, care oricum nu este înghiţită. În apa potabilă, fluorul este ingerat. De asemenea, fluorul este absorbit şi prin piele, atunci când faci baie.

Potrivit cercetătorilor, fluorul adăugat în apă pare să provoace mai multe probleme decât să le rezolve. Substanţa nu se găseşte doar în pasta de dinţi şi în apa potabilă, ci şi în băuturi, cum ar fi berea sau în sucuri.

Apoi, mai există pesticidul pe bază de fluor de pe salata verde produsă în seră. Întâmplător sau nu, fluorul poate fi găsit şi în unele antidepresive, în cele care reduc comportamentul agresiv, şi este considerat parţial responsabil pentru dezvoltarea osteoporozei, a unui coeficient de inteligenţă mic şi pentru discfuncţii ale sistemului imunitar.

Mai puţin cunoscut este faptul că există dovezi tot mai multe potrivit cărora fluorul îmbrâneşte pielea mult mai repede.

De fapt, fluorul devenit omniprezent în vieţile noastre este un produs sintetic, obţinut din deşeuri industriale, provenite din industria de fertilizare a fosfatului. O asemenea sursă nu pare să aibă vreo legătură cu sănătatea umană.

Unde sunt studiile pe termen lung care să arate beneficiile apei fluorizate? Efectele secundare cauzate de fluorizare depăşesc beneficiile, aşa cum poate fi observat în studiile ştiinţifice. Unele comunităţi sunt atât de îngrijorate în ceea ce priveşte efectele secundare ale fluorizării apei încât interzic această practică în oraşele lor. Peste 90% din vestul Europei a ales apa fără fluor.

Doctorii R.N. Mukherjee şi F.H. Sobels de la Universitatea Leiden din Olanda au descoperit că fluorul creşte frecvenţa leziunilor genetice în celulele materialului seminal. Cercetători austrieci au dovedit acest lucru în anii 70, când au identificat faptul că doar un miligram pe litru de concentraţie de fluor perturbă enzimele de reparaţie a ADN-ului cu 50%.

Doctorul John Yiamouyiannis, o autoritate în ceea ce priveşte efectele biologice ale fluorului, a descoperit că această substanţă poate provoca îmbătrânirea pielii. Atunci când ADN-ul nu poate repara celulele afectate, îmbătrânirea se produce mult mai repede. Fluorul îmbătrâneşte prematur corpul în principal prin distorsionarea enzimelor, generând o descompunere a colagenului, eczeme, leziuni ale ţesutului, încreţirea pielii, leziuni genetice şi suprimarea sistemului imunitar.

Tu ştii ce conţine apa pe care o bei? Înainte de a ne gândi la creme de piele, botox sau alte metode “recomandate” pentru o piele mai netedă şi mai fină, ar fi bine să încercăm să reducem cantitatea de fluor la care vrând-nevrând suntem expuşi.

Sursa: Financiarul.ro

12 lucruri pe care oamenii fericiţi le fac diferit

Studiile realizate de psihologul Sonja Lyubomirsky indică 12 lucruri pe care oamenii fericiţi le fac diferit, acestea fiind asociate cu starea lor de armonie interioară şi bucurie, relatează Wakeup-world.com.

Indiferent pe ce parte a drumului vieţii călătorim, aceste 12 “obiceiuri ale fericirii” vor fi întotdeauna aplicabile.

1. Exprimă recunoştinţa – Atunci când apreciezi ceea ce ai, ceea ce ai creşte în valoare. Destul de interesant nu-i aşa? Aşadar, practic, dacă eşti recunoscător pentru bunătatea care este deja evidentă în viaţa ta, această atitudine îţi va aduce un sentiment mai profund de fericire. Iar acest lucru se va produce fără a fi nevoit să cumperi ceva. Are sens. Dacă nu eşti recunoscător pentru ceea ce ai deja, o să îţi fie foarte greu să fii fericit.

2. Cultivă optimismul – Câştigătorii au abilitatea de a-şi fabrica propriul optimism. Indiferent de situaţie, diva cu cel mai mare succes este tipa care va găsi întotdeauna o modalitate de a da o nuanţă optimistă evenimentului. Aceasta interpretează eşecul doar ca pe o oportunitate de a creşte şi de a învăţa o nouă lecţie de la viaţă.Oamenii care gândesc optimist, văd lumea ca pe un loc presărat cu oportunităţi nenumărate, în special în vremurile grele.

3. Evită gândirea excesivă şi comparaţia socială – Acţiunea de a te compara cu altcineva poate fi extrem de otrăvitoare. Dacă eşti într-un anume fel mai “bun” decât persoana cu care te compari, această stare îţi va oferi un sentiment nesănătos de superioritate. Eul personal se amplifică şi până la urmă explodează! Dacă eşti mai “slab” decât cealaltă persoană, atunci începi să discreditezi progresul pe care l-ai făcut până atunci. În majoritatea situaţiilor, acest tip de comparaţie socială nu te conduce spre un rezultat sănătos. Dacă simţi neapărat nevoia să te compari cu ceva, fă o comparaţie între persoana ta de acum şi o versiune mai veche a ta.

4. Realizează acţiuni de binefacere – Împlinirea unei fapte bune determină eliberarea de serotonină în creierul tău. Serotonina este o substanţă care are beneficii nemaipomenite pentru sănătate, inclusiv te face să te simţi mult mai fericit. A ajuta pe cineva într-un mod dezinteresat este o modalitate puternică de a te simţi bine în interior. Ceea ce este şi mai interesant în ceea ce priveşte acest impuls de bunătate este că nu te va face doar pe tine să te simţi bine, dar şi pe cei care privesc acest act de bunătate.

“Spectatorii” vor fi recompensaţi cu o eliberare de serotonină doar dacă privesc ce se întâmplă. Aşadar, în locul antidepresivelor, ale căror scop este să elibereze mai multă serotonină, alegeţi bunătatea.`

5. Hrăneşte relaţiile sociale – Cei mai fericiţi oameni de pe planetă sunt cei care au relaţii profunde, semnificative. Ştiai că studiile au arătat faptul că rata mortalităţii oamenilor se dublează atunci când aceştia sunt singuri? Un cerc activ de prieteni buni alături de care îţi poţi împărtăşi experienţele dă naştere unui sentiment plăcut şi călduros. Te simţi conectat şi devii o parte a unui întreg mult mai semnificativ decât existenţa ta singuratică.

6. Dezvoltă strategii pentru a putea face faţă situaţiilor – Modul în care răspunzi la momentele dificile este ceea ce îţi formează caracterul. Uneori au loc căderi în viaţă, este inevitabil acest lucru. Poate fi foarte greu să găseşti o soluţie viabilă atunci când lucrurile rele sunt pe cale să se răspândească. De aceea, te ajută foarte mult să fii pregătit şi să ai la îndemână câteva strategii sănătoase de a face faţă anumitor situaţii.

7. Învaţă să ierţi – A menţine şi a răspândi un sentiment de ură este ceva îngrozitor pentru starea ta interioară. Mintea nu ştie care este diferenţa între emoţiile trecute şi cele prezente. Atunci când “urăşti” pe cineva, şi te gândeşti permanent la acest lucru, emoţiile negative îţi consumă întreaga energie pe care ai putea să o canalizezi spre lucruri mai frumoase. Este un mod de a “te fraieri” de unul singur, iar în final tu vei fi marele perdant al acestei atitudini.

8. Creşte experienţele trăite cu intensitate - A fi prezent, în totalitate, este o stare în care simţi că timpul stă pe loc. Apare atunci când eşti atât de concentrat asupra lucrurilor pe care le faci încât devii una cu sarcina pe care o ai. Acţiunea şi conştientizarea sunt unite. Nu îţi este foame, nici somn şi nu eşti nici cuprins de emoţii. Pur şi simplu eşti implicat complet în activitatea pe care o faci. Nimic nu îţi distrage atenţia sau concurează pentru concentrarea ta.

9. Savurează plăcerile vieţii – Fericirea profundă nu poate exista dacă nu încetineşti ritmul şi dacă nu îţi permiţi să te bucuri de plăcerile vieţii. Într-o lume plină de stimuli nebuni şi de mişcare omniprezentă, este uşor să uiţi să te bucuri de experienţele plăcute ale vieţii. Atunci când uiţi să apreciezi, reuşeşti să furi magia momentului.Lucrurile simple din viaţă sunt cele care pot fi cele mai pline de satisfacţii, asta dacă nu uiţi să le experimentezi pe deplin.

10. Dedică tot obiectivelor tale – Atunci când eşti implicat complet în acţiunea de a face ceva, această stare vine echipată complet cu o forţă inefabilă. Lucruri minunate încep să se întâmple atunci când te angajezi complet să faci orice este nevoie pentru a ajunge acolo unde îţi doreşti.

11. Practică spiritualitatea – Atunci când practici spiritualitatea sau religia, recunoşti că Viaţa este o forţă mai mare decât tine. Renunţi la ideea că tu eşti cel atotputernic. Această practică te determină să te conectezi cu sursa creaţiei şi să accepţi o conexiune cu tot ceea ce există în jurul tău. Unii dintre cei mai realizaţi oameni simt căse află pe Pământ pentru a face ceva “ce sunt meniţi să facă”.

12. Ai grijă de corpul tău – Pentru a fi cea mai fericită persoană este vital să ai grijă de corpul tău. Dacă energia ta fizică nu este într-o formă bună, atunci energia ta mentală (concentrarea), energia emoţională (sentimentele) şi cea spirituală (scopul) vor fi afectate într-un mod negativ.

Ştiai că studiile realizate pe oameni deprimaţi au arătat că exerciţiile fizice constante creşteau nivelul fericirii la fel de mult ca şi medicamentele? Însă, partea cea mai interesantă este că, după şase luni, persoanele care au participat la acest experiment aveau mult mai puţine şanse să recidiveze, deoarece acestea aveau un sentiment mai puternic al auto-realizării şi al auto-valorii.

Sursa: Financiarul.ro

Sfârşitul Noii Ordini Mondiale

Revoltele de la începutul secolului 21 au schimbat lumea în care trăim. Acum, în perioada de după războaie eşuate şi dezastre economice, presiunea pentru o alternativă socială nu poate face altceva decât să crească, relatează Guardian.co.uk.

La sfârşitul verii din 2008, două evenimente într-o succesiune rapidă semnalizausfârşitul Noii Ordini Mondiale.

 În august, statul client al SUA, Georgia, era distrus de un război scurt, dar sângeros,după ce trupele ruseşti au atacat teritoriul contestat al Osetiei de Sud.

Fosta republică sovietică era favorita nonconservatorilor de la Washington. Preşedintele său autoritar a făcut un lobby puternic pentru ca Georgia să adere la expansiunea estică a NATO. Vice-preşedintele american Dick Cheney a denunţat răspunsul Rusiei ca pe un act de “agresiune” care “nu poate trece neobservat”. George Bush, care abia lansase un război catastrofal în Irak, a declarat că “invazia unui stat suveran” de către Rusia este “inacceptabilă în secolul 21”.

Odată ce luptele s-au încheiat, Bush a avertizat Rusia să nu recunoască independenţa Osetiei de Sud. Rusia a făcut exact acest lucru, în timp ce navele de război americane nu puteau face altceva decât să navigheze pe Marea Neagră. Conflictul a reprezentat un punct de cotitură în plan internaţional. După două decenii în care SUA a dominat lumea ca un adevărat colos, anii puterii americane necontestate se terminau.

• Modelul capitalismului neoliberal s-a dărâmat

Trei săptămâni mai târziu, un al doilea eveniment, cu efecte şi mai lungi, ameninţa inima sistemului financiar global dominat de SUA. Pe 15 septembrie, criza creditelor a izbucnit odată cu colapsul unei bănci de investiţii, care era a patra ca dimensiune de pe teritoriul american.

Falimentul Lehman Brothers a împins lumea occidentală în cea mai profundă criză economică de la cea din anii ’30.

Primii zece ani ai secolului 21 au zguduit ordinea internaţională, iar anul 2008 a fost punctul de cotitură. Odată cu sfârşitul războiului rece, marile întrebări politice şi economice au fost lămurite, cel puţin aşa ni s-a spus. Democraţia liberală şi capitalismul pieţei libere au triumfat. Socialismul a devenit istorie.

În 1990, George Bush Senior a inaugurat o Nouă Ordine Mondială, bazată pe supremaţia militară şi dominaţia economică occidentală necontestată a SUA. Aceasta trebuia să fie o lume unipolară fără rivali. Puterile regionale ar fi îngenuncheat în faţa noului imperiu global. Istoria în sine a ajuns la final.

Însă, între atacul Turnurilor Gemene şi căderea Lehman Brothers, acea ordine globală s-a prăbuşit. Doi factori erau cruciali. Până la sfârşitul unui deceniu de luptă armată, America a reuşit să îşi expună limitele, în loc să convingă lumea de măsura puterii sale militare. Iar modelul capitalismului neoliberal care a domnit în mod suprem, timp de o generaţie, s-a dărâmat.

• Înfrângerea SUA cu propriile arme

Reacţia SUA la evenimentele de la 11 septembrie a fost cea care a distrus senzaţia de invicibilitate a primului imperiu din lume, cu adevărat global. Răspunsul calculat extrem de greşit al administraţiei Bush a transformat atrocităţile din New York şi Washington în cel mai de succes atac terorist din istorie.

Nu numai că războiul lui Bush a eşuat din cauza propriilor săi termeni, împânzind terorişti pe întreg globul, dar campaniile americane de ucidere, tortură şi răpire a făcut ca Occidentul să se îndoiască de statutul Americii ca şi apărătoare a drepturilor omului. Însă, invazia britanică-americană a Afganistanului şi Irakului a dezvăluitincapacitatea gigantului mondial de a-şi impune propria voinţă asupra unor popoare ţintă, care erau pregătite să riposteze. Aceasta a devenit o înfrângere strategică pentru SUA şi cei mai apropiaţi aliaţi ai săi.

Acest momentul a fost primul eveniment din cele patru schimbări decisive care au transformat lumea, într-un mod de o importanţă crucială.

Al doilea eveniment a fost dat de urmările prăbuşirii din 2008 şi declanşarea crizei ordinii capitaliste dominată de Occident, ceea ce a grăbit declinul relativ al SUA.

Aceasta a fost o criză fabricată în America şi adâncită de către costurile vaste ale războaielor sale multiple. Iar cel mai devastator impact a fost asupra acelor economii a căror elite au investit cu mult entuziasm în ortodoxia neoliberală a pieţelor financiare liberalizate şi în puterea corporativă nestingherită.

Un model lacom de capitalism băgat cu forţa pe gâtul lumii ca şi singura modalitate de a conduce o economie modernă, la un cost de “balonizare” inegală şi degradare a mediului, a fost salvat de la colaps doar de cea mai mare intervenţie a statului din istorie. Gemenele nefaste ale neoconservatorismului şi neoliberalismului au fost încercate şi testate până la distrugere.

• Avântul altor state

 Eşecul acestora a accelerat creşterea Chinei, a treia schimbare a începutului secolului 21. Nu numai că această creştere uimitoare a ţării a scos din sărăcie sute de milioane de persoane, dar modelul său de investiţii “a scos” Occidentul din criză,creând o nouă putere centrală globală. Acest lucru a crescut libertatea de manevrare pentru statele mai mici.

Creşterea Chinei a lărgit spaţiul pentru valul de schimbare progresivă care a cuprins America Latină, cea de-a patra schimbare la nivel mondial. De-a lungul continentului, guvernele socialiste şi social-democratice au fost propulsate la putere, atacând nedreptatea economică şi rasială, construind independenţa regională şirecuperând resursele de la controlul corporativ. Două decenii după ce am fost asiguraţi că nu există alte alternative la capitalismul neoliberal, America Latină crea aceste opţiuni.

Aceste schimbări de moment au venit, bineînţeles, cu nişte costuri uriaşe. SUA vor rămâne, în viitorul apropiat, puterea militară care domină într-un mod copleşitor, iar înfrângerile parţiale din Irak şi Afganistan au fost plătite cu vieţi şi cu o distrugere la o scară colosală. Multipolaritatea vine cu propriile riscuri de conflict.

Modelul neoliberal a fost discreditat, dar guvernele au încercat să îl relanseze prin programe de austeritate sălbatice. Succesul Chinei a fost “cumpărat” la un preţ ridicat în inegalitate, drepturi civile şi distrugere a mediului. Iar elitele latino-americane sprijinite de America au rămas determinate să inverseze câştigurile sociale, aşa cum au reuşit prin lovitura de stat violentă din Honduras în 2009.

Astfel de contradicţii au copleşit şi revoltele revoluţionare care au curpins lumea arabă în 2010-2011, determinând o nouă schimbare de proporţii globale.

Cu mult înainte de 2008, modelul “pieţei libere” a fost obiectul unui atac feroce:neoliberalismul dădea putere unor bănci şi corporaţii inexplicabile, susţineau militanţii globalizării anti-corporative, alimentând sărăcia şi nedreptatea socială şi eviscera democraţia, iar acest aspect a fost nesustenabil atât din punct de vedere economic, cât şi ecologic.

Criticii au avertizat că privatizarea serviciilor publice va costa mai mult, va reduce salariile şi condiţiile, şi va alimenta corupţia. Este exact ce s-a întâmplat. Iar în Uniunea Europeană, unde privilegiul corporativ şi ortodoxia pieţei erau încorporate în tratat, rezultatele au fost dezastruoase. Combinaţia de sisteme bancare liberalizate cu o uniune monetară nedemocratică, dezechilibrată şi dezinflaţionistă pe care criticii au privit-o întotdeauna ca pe ceva care risca să se destrame, era un dezastru gata să se producă. Căderea economică a fost  declanşatorul.

• Presiunea pentru adevărata schimbare de-abia a început

Chiar şi după Irak şi Afganistan, războiul terorii a fost continuat prin atacuri de drone ce au ucis civili din Pakistan şi până în Somalia. Puterile occidentale au jucat rolul decisiv în răsturnarea regimului libian, acţionând în numele protejării civililor, care apoi au murit într-un război civil degenerat de forţele NATO, în timp ce Siria distrusă de conflicte era ameninţată de o intervenţie, iar Iranul de un atac cu toate forţele.

Iar în timp ce neoliberalismul a fost discreditat, guvernele occidentale s-au folosit de criză pentru a încerca să îl consolideze. Nu numai că locurile de muncă, salariile şi beneficiile au fost reduse cum nu s-a mai întâmplat vreodată, dar privatizarea a fost extinsă şi mai mult. Ceea ce era nevoie era o presiune socială şi politică suficient de puternică pentru a răsturna clasamanetul puterii.

Repulsia faţă de o elită discreditată şi faţă de proiectul său social şi economic sortit eşecului, s-a adâncit lent după 2008. În timp ce povara crizei era aşezată pe umerii majorităţii, răspândirea protestelor, loviturilor şi a revoltelor electorale a demonstrat căpresiunea pentru adevărata schimbare de abia a început. Respingerea puterii şi lăcomiei corporative a devenit de bun simţ în această eră.

Istoricul Eric Hobsbawm a descris prăbuşirea economică din 2008 ca şi“echivalentul de dreapta a căderii zidului Berlinului”. Acest aspect se referă la urmările crizei ordinii neoliberale, pe măsură ce nevoia reconstrucţiei economiei distruse pe o bază mai democratică, mai  egalitară şi mai raţională a început să dicteze forma unei alternative durabile.

Atât criza economică, cât şi cea ecologică a cerut un drept de proprietate socială, o intervenţie publică şi o modificare a bogăţiei şi puterii. Viaţa reală se îndreptă în direcţia soluţiilor progresive.

Revoltele din primii ani ai secolului 21 au deschis uşa posibilităţilor unui nou tip de ordine globală şi a unor schimbări sociale şi economice autentice.

Însă, aşa cum comuniştii au învăţat în 1989, iar campionii capitalismului au descoperit 20 de ani mai târziu, nimic nu este stabilit vreodată.

Sursa: Financiarul.ro