luni, ianuarie 08, 2018

Neintelegere (o dimineata mohorata)

"Suntem trecători! Dar ştim, în trecerea noastră, să săpăm urme adânci în sufletele unor străini."
Nu scriu aici pentru că vreau să zgudui sau să impresionez lumea cu ideile mele... scriu doar pentru a nu lăsa să se piardă ceea ce se află în mine, la un moment dat. Peste ani, cuvintele mele de aici îmi vor arăta calea pe care am mers.

Sau, cum spunea Bernanos: "Nu știu pentru cine scriu, dar știu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o odată: în ochii copilului care am fost."
 Să faci ceea ce-ți place, înseamnă libertate.
Să-ți placă ceea ce faci, înseamnă fericire.
                În dimineața aia a plouat doar când am ieșit eu din bloc să merg până la metrou. În alea două minute (încă locuiam lângă metrou N. Grigorescu), m-a murat oleacă. În metrou ședeam abătut pe scaun, privind în podea, în vreme ce în capul meu se așezau informațiile strânse cu o seară în urma, înainte de culcare, din biblioteca de pe dealurile Olteniei. Zăibărel a fost cel mai profund și-mi dădea încă bătăi de cap.
Pe la Timpuri Noi liniștea în care mă adâncisem a fost făcută cioburi. Agitație, tărăboi, oameni care urlau și, la un moment dat, un tată nervos își trage brutal fetița după el și urca în metrou, aruncând peste umăr, în spate, cuvinte de ocară și priviri nervoase. O femeie, probabil soția lui, rămăsese pe peron, ezitând și atunci el o îndemna în gura mare să urce, adresându-se ei cu referire la alții, nu știu care:
- Hai, urcă! Lasă, că rezolvăm noi! De nu le-arăt eu lor!...
Bărbatul era agitat și urla cât de tare putea. în nervii lui, tot brusca biata fetiță, care ședea posacă și nu zicea nimic. Să fi avut in jur de 8 - 10 ani, fata.
- Hai, stai aici!, i-a zis și  a împins-o pe fată către un scaun liber.
Iar el, stând în picioare, la un moment dat  a răbufnit către ea:
- Și să nu te mai bagi tu, altă dată! Înțelegi? Că toate astea pentru tine le fac.
Între timp, mama fetei se așezase pe scaunul liber de lângă ea și  și-a așezat mâna stângă, liniștitor, pe genunchii fetei.
- Înțelegi?!, insista tatăl să obțină un răspuns, pe un ton de-acum mai calm.
- Înțeleg, a răspuns morocănos fata, evident stânjenită de privirile călătorilor ațintite spre ei.
- Înțelegi pe dracu!, a concluzionat tatăl, încă fumegând.
Și-atunci fetița și-a ridicat privirea spre el și i-a spus cu convingere:
- Nu, pe ăla nu-l înțeleg. Am încercat, dar pe dracu' nu pot să-l înțeleg.
............................
A venit stația Unirii, am coborât, iar când am ieșit afară ploaia trecuse. Un curcubeu îmi ura bună dimineața.
 

Cărțile geților – o istorie surprinzătoare a strămoșilor noștri, scrisă de un istoric italian în urmă cu 500 de ani

În episodul de astăzi al emisiunii ADEVĂRURI TULBURĂTOARE (pe care îl puteți viziona mai jos) vom discuta un subiect inedit, împreună cu directorul editurii Uranus, Dumitru Ioncică: lucrarea istoricului italian Nicolo Zeno (1515-1565), CĂRȚILE GEȚILOR, o lucrare care are o vechime de aproape 500 de ani.
Dumitru Ioncică: „Această carte este cel mai important izvor istoric narativ privind istoria geto-gotilor de la lordanes incoace, necunoscut pana la ora actuala de absolut nici un istoric român. Pe baza unor documente anterioare scrierii bibliei, el impinge genealogia getilor in vremurile de inceput ale omenirii.
Urmarindu-le parcursul pe fagasul istoriei universale, Nicolo Zeno subliniaza rolul primordial al getilor si al ramurilor lor etnice la toate etapele care au marcat istoria umanitatii, cuprinzand legendele biblice si mitologice si istoria antica timpurie cand, in mod practic, au hotarat destinul Imperiului Roman de Apus si configuratia europeana de mai tarziu. 
Sursele sale cuprind scrieri vechi la care a avut acces gratie unei biblioteci impresionante si arhivei propriei familii cu o vechime de peste un mileniu. Sunt multe lamuriri si corectii pe care Nicolo Zeno le face istoriei atat celei vechi, cat si celei mai timpurii, adica pina la sfarsitul mileniului 1 d.Hr.. ln istoria antica, Zeno remarca denaturarile produse de greci care si-au insusit multe din faptele care nu le apartineau, iar referitor la istoria timpurie deonstreaza ca intre geti, daci si goti sau valahi nu este nici o deosebire.  O spune in mod explicit si cu autoritate. De asemenea, nu vorbeste deloc de vreun amestec intre geti si romani, de vreo politica de asimilare etnica sau lingvistica. Interesele si divergentele „barbarilor” geti erau prea evidente in raport cu cele ale romanilor, ca sa poata fi cumva amestecate.

P.S.1 Lucrarea CĂRȚILE GEȚILOR poate fi achiziționată de pe site-ul Dacia Art (Aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html) sau din magazinul LUPUL DACIC, deschis în Centrul Vechi al Bucureștiului, pe strada S,ârdan nr 28.
P.S.2 – Emisiunea Adevăruri Tulburătoare poate fi urmărită pe Nașul Tv în fiecare vineri, de la ora 20:00 și, în reluare, duminica, de la ora 11:00.


Sursa:
Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/