Mărturisitori - Pr. Arsenie Boca |
Autor: Luca Călvărăsan |
Cam după o oră, era spre seară, am fost dus pe un culoar, chiar în centura din interiorul Vilei Popovici.1 (...) Am fost dat în primire unui gardian îmbrăcat tot în vechea uniformă a vechilor polițiști. (...)
-Vezi că ți se va aduce ceva de mâncare, vine călugărul Arsenie Boca, cel de la Sâmbăta, e și el aici, are voie să stea pe terasă, dar aici nu mai face minuni!
Nu știu ce interpretare să dau vorbelor
spuse de gardian. Într-adevăr nu peste mult timp, apare părintele
Arsenie îmbrăcat în ținuta de călugăr și îmi așează pe suportul
ferestrei un castron emailat luat dintr-un sufertaș în care îmi pune
dintr-un vas mai mare câteva linguri de ciorbă de fasole verde. Îmi lasă
și câteva bucăți mici de mămăligă și o lingură de lemn.
Mi-a zis: ”Ia fiule și mănâncă! Voi veni
să iau castronul și lingura!”. (...) Mâncarea servită de părintele
Arsenie părea binecuvântată, mi se părea ca o cină de taină. Era
gustoasă și extrem de puțină. Am aflat mai târziu că femei credincioase
din Schei, împreună cu altele din Brașov, veneau la poartă și aduceau
această mâncare pe care părintele Arsenie o împărțea prin rotație, când
unor arestați, când altora, după cum i se permitea întrucât arestații
trăiau numai din aceasta și rația de pâine, un sfert de kilogram. (...)
Iată că, în curând, a revenit părintele Arsenie după castron și lingura
de lemn. N-am întrăznit să-l abordez din cauza gardianului, dar prezența
lui mi-a făcut bine pe plan sufletesc. Avea voie să meargă cu mâncarea
și la cei din beci.
(Luca Călvărăsan - Istoria în lacrimi. Episodul Târgșor și altele, vol. II, Editura Bucura, Sibiu, 1998, pag. 34-36)
Sursa: www.fericiticeiprigoniti.net
|
Prietenii sunt rudele tale de suflet ce nu uită să te întrebe din când în când pe care drum te afli.
duminică, mai 26, 2013
Părintele Arsenie - mângâietorul flămânzilor din temniță
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu