Memoria, concentrarea, deficitul de atentie, alimentatia si efectele negative ale stirilor asupra creierului.

Uităm lucruri importante şi ne amintim nimicuri, iar deseori memoria ne trădează exact atunci când avem cea mai mare nevoie de ea: în mijlocul unor examene, în timpul unui interviu, când numele unui oraş sau al unui preşedinte ne poate dicta viitorul.

Încă de la vârsta de 20 de ani începem să pierdem din celulele creierului. Înspăimântător dar adevărat! Un astfel de fenomen schimbă modul în care creierul stochează noi amintiri – este procesul normal de îmbătrânire. Tot ce poţi face este să încetineşti procesul corelat cu înaintarea în vârstă prin diferite metode care te ajută să te menţii activ: cititul, dansul, completarea puzzle-urilor, cuvinte încrucişate, implicare în activităţi sociale.

Ierburile ilegale cauzează dificultăţii legate de memorie şi de capacitatea de a învăţa, susţin medicii. Mai mult, a fuma iarbă afectează procesul de gândire pe termen lung – de la câteva zile la câteva săptămâni.

Dintre inamicii unei memorii de calitate medicii menţionează  alcoolul sau stresul care contractă o parte a creierului, devenind din ce în ce mai dificil pentru el să se concentreze sau să-şi amintească. La fel de periculoase pentru memorie sunt medicamentele pentru insomnie sau antialergicele.

Una dintre principalele cauze a pierderii memoriei este alimentatia gresita. 

Mamele au aşa de multă dreptate când îşi sâcâie copiii cu dorinţa lor neînţeleasă de a mânca micul dejun în fiecare zi. Şi nu pentru că te face mai deştept: micul dejun îţi îmbunătăţeşte memoria! Cel mai probabil datorită creşterii nivelului de zahăr din sânge, glucidele fiind combustibil pentru creier.

Avand lipide in proportie de 60% creierul este organul cel mai gras din organism. Deci cand nu ii oferim moleculele grase de care are nevoie intra intr-o stare de foamete partiala, ceea ce inseamna ca grasimea pe care o consumam de-a lungul vietii ne modeleaza creierul in permanenta.

Omega-6 creeaza un dezastru in creier!

Este dovedit ca ne putem stimula celulele cerebrale consumand tipurile de grasimi oferite de peste, verdeturi, nuci, seminte de in si anumite tipuri de ulei. Ni se indica uleiul de masline, uleiul din seminte de in si uleiul de canola, fiindca  au continut redus de grasimi omega-6 si sunt bogate in omega-3. Ceea ce este surprinzator e ca nu conteaza doar cantitatea totala de omega-6 ori omega-3 consumate, ci raportul dintre ele. De exemplu, in uleiul de in, care are cel mai bun raport de grasimi, se gasesc 16% omega-6 si 57% omega-3 fata de uleiul de floarea soarelui care contine doar omega-6 in procentaj de 69%!

De retinut: intr-o singura lingura de ulei de floarea soarelui sunt 4 grame de omega-6! Cati dintre noi stim ca acesti acizi grasi sunt puternic proinflamatori pentru creier?? Asa se face ca atunci cand se ajunge la niveluri toxice in neuroni, celula nervoasa devine atat de disfunctionala incat isi ordona autodistrugerea!

Pe scurt: cu cat mancam mai multe omega-6 (din ulei de porumb, sofran ori din floarea soarelui si soia) cu atat avem nevoie de mai multe omega-3 pentru a atenua inflamatia.

Pornind de la certitudinea de mai sus, ni se arata ca daca in trecut omega-6 erau luate din fructe, legume, nuci si zarzavaturi, azi provin in special din uleiuri vegetale rafinate si poate compromite functionarea mentala. Responsabile de slaba functionare a creierului s-au dovedit margarina, untul sosurile grase si branza.

In timp, efectele se cumuleaza, asa ca o alimentatie bazata pe grasimi nesanatoase mai multi ani la rand face creierul sa se adapteze la o dieta bogata in grasimi si provoaca dificultati de invatare. Asa cum ma asteptam sunt date ca exemplu alimentele grase de tip fast-food considerate toxice pentru creier fiindca impiedica organismul sa creeze acizii grasi esentiali. 

Respectiv, modificarea compozitiei chimice a micilor molecule de grasime din creier altereaza subtil organismul, identitatea, felul in care gandim si ne comportam.

Mai mult, si consumul insuficient de omega-3 aduce necazuri, fiind responsabil pentru majoritatea tulburarilor moderne de la memoria slaba, deficit de atentie, lipsa de concentrare, suicid, alcoolism pana la depresie, agresiune, vedere slaba… Iar cand avem o deficienta de acizi grasi, corpul ne da semnale particulare: sete excesiva, piele uscata, par uscat, matreata. Si pana la urma de ce sunt bune omega-3? Sunt cele mai fluide grasimi si astfel sunt capabile sa mentina membranele celulare moi si sensibile.

Dar cel mai periculos factor de slabire a memoriei, a capacitatii de a te concentra si de a gandi din secolul nostru este fluxul enorm de stiri pe care le ascultam zi de zi.

Scriitorul şi antreprenorul Rolf Dobelli, autorul romanului „The Art of Thinking Clearly”, scrie într-un articol din The Guardian că ştirile pot dăuna sănătăţii. El afirmă că atunci când urmărim ştirile putem deveni agresivi şi ne pierdem abilitatea de a gândi.

Ştirile acţionează asupra minţii aşa cum zahărul ne afectează corpul. Ştirile sunt uşor de digerat. Media ne hrăneşte cu bucăţi mici de materiale lipsite de importanţă, care nu necesită o gândire profundă. Totuşi, din cauza „porţiilor” mici, mulţi dintre noi nu ajung la saturaţie. Spre deosebire de cărţi şi articole lungi (care necesită gândire), putem înghiţi cantităţi nelimitate de frânturi de ştiri, un fel de bomboane pentru minte. Aşa cum acum 20 de ani am început să ne dăm seama cât de nocive pot fi unele alimente, astăzi realizăm că şi ştirile pot avea un astfel de efect. 

Iată cinci motive pentru care trebuie să învăţăm să filtrăm mai bine informaţiile şi să ne alegem cu atenţie sursele de ştiri:

1. Ştirile sunt toxice pentru corp

Ele declanşează constant sistemul limbic. Poveştile care stârnesc panică determină eliberarea unor cascade de glucocorticoid (cortizol). Acest lucru dereglează sistemul imunitar şi inhibă eliberarea hormonului de creştere. Cu alte cuvinte, corpul celui care se confruntă cu astfel de ştiri se află într-o stare de stres cronic. Nivelul crescut de glucocorticoid afectează digestia, creşterea (celulelor, a părului a oaselor), promovând nervozitatea şi infecţiile. Celelalte efecte secundare posibile includ frica, agresivitate şi desensibilizare.

2. Ştirile fac ca rata greşelilor cognitive să crească

Mai exact, ştirile o hrănesc pe mama tuturor greşelilor cognitive: confirmarea prejudecăţilor. Cândva magnatul american Warren Buffett a declarat: „Cel mai bine, omul se pricepe la interpretarea noilor informaţii astfel încât concluzia lor anterioară să rămână intactă”. Ştirile exacerbează această tendinţă, iar noi devenim predispuşi la excesul de încredere, începem să luăm decizii riscante şi să judecăm greşit oportunităţile. 

3. Ştirile inhibă gândirea

Gândirea necesită concentrare iar aceasta la rândul său are nevoie de timp neîntrerupt. Ştirile sunt create în aşa fel încât să întrerupă procesul de gândire. Ele sunt ca nişte viruşi care fură atenţia pentru scop propriu. Astfel, ştirile ne fac să gândim superficial. 

Mai mult, ştirile pot afecta sever memoria. Există două tipuri de memorie: cea de lungă durată şi memoria de lucru care este limitată la o anumită cantitate de informaţii. Atunci când noi vrem să înţelegem o informaţie, aceasta trebuie să treacă de memoria de lucru, către cea pe termen lung. Dacă pasajul dintre cele două tipuri de memorie este întrerupt, nimic nu trece de el. Un studiu realizat în 2001 de doi canadieni a demonstrat că înţelegerea scade pe măsură ce numerele de link-uri dintr-un document cresc. De ce? Pentru că de fiecare dată când apare un nou link, creierul trebuie să aleagă dacă să apese sau nu pe link, o acţiune care distrage atenţia. 

4. Ştirile funcţionează ca un drog

Pe măsură ce poveştile se dezvoltă, noi vrem să aflăm care le este finalul. Cu sute de poveşti arbitrare în minte, intensitatea dorinţei de a afla cum se termină lucrurile creşte şi este greu de ignorat. 

Înainte, oamenii de ştiinţă credeau că toate conexiunile din jurul celor 100 de miliarde de neuroni din creier se fixează până ajungem la maturitate. Acum, ştim că acest lucru nu este adevărat căci conexiunile vechi sunt înlocuite periodic de unele noi. Cu cât consumăm mai multe ştiri, cu atât exersăm mai mult circuitele neuronale dezvoltate pentru multitasking şi le ignorăm pe cele folosite pentru concentrare şi citit profund. 

5. Ştirile ne fac să devenim pasivi

În mare parte, ştirile sunt despre lucruri pe care omul de rând nu le poate schimba. Repetarea zilnică a acestor ştiri despre evenimente pe care noi nu le putem schimba, ne face să devenim pasivi.  

 Sursa: pentru o lume mai frumoasa