Obsesia curățeniei

După psihanalistul francez Norbert Sillamy – autor al Dictionarului de psihologie, obsesia este „o afecțiune mentală caracterizată prin apariția de gânduri, sentimente sau conduite care tind să se impună subiectului împotriva voinței lui”.
Cel mai adesea, obsesia pentru curăţenie apare pe fondul unei tulburări psihice, cunoscută sub numele de tulburare obsesiv-compulsivă (TOC). Statisticile arată că între doi şi patru la sută din populaţie are această tulburare, care nu se manifestă doar prin obsesia pentru curăţenie, ci şi pentru ordine, perfecţiune sau pentru păstrarea obiectelor fără valoare.
Lipsa de curăţenie provoacă nelinişte
Pentru o persoană care suferă de TOC, casa nu poate fi niciodată prea curată. Când observă că pe mobilă s-a aşezat praful, nu se poate abţine să nu-l şteargă repede cu o cârpă, iar dacă reuşeşte totuşi să nu reacţioneze imediat, gândul că pe mobilă este praf îl poate determina să se trezească mai devreme dimineaţa doar pentru a face curăţenie.
O persoană care suferă de TOC se va simţi irascibilă şi neliniştită la gândul că în casă nu este curat şi nerăbdătoare să dea cu aspiratorul şi să spele pardoseala. Doar atunci când totul este „lună“ de curăţenie reuşeşte să se liniştească, dar numai pentru puţin timp: până când observă că a lăsat în urmă un obiect necurăţat – şi va căuta insistent să găsească unul.
Perfecţionismul şi nevoia de control marchează acest tip de personalitate. Indivizii cu TOC nu reuşesc să se relaxeze, sunt rigizi şi preocupaţi de reguli şi detalii. Obsesia pentru curăţenie vine de multe ori „la pachet“ cu cea pentru ordine. Obiectele din casă ori de pe biroul de la serviciu au un loc al lor, din care nu trebuie mutate sub nicio formă, hainele din şifonier sunt împachetate meticulos, umeraşele sunt toate aşezate într-un singur sens, cărţile din bibliotecă sunt aranjate după o logică anume (în ordine alfabetică sau în funcţie de dimensiune), iar dosarele nu stau în dezordine pe birou.

TOC duce la depresie
Există mai multe tipuri de nevroze, dar dintre toate, tulburarea obsesiv-compulsivă este cea mai gravă, pentru că este asociată cu cel mai mare risc de depresie. Persoanele care suferă de această tulburare nu reuşesc să o controleze singuri, iar ea va ajunge să le epuizeze psihic. Acest lucru interferează semnificativ cu calitatea vieţii sale şi îi produce un disconfort semnificativ. În plus, persoanele din jur sunt la rândul lor influenţate de comportamentul persoanei obsedate de curăţenie şi resimt şi ele acest disconfort. Tulburarea obsesiv-compulsivă afectează întreaga familie.
Pe langa ideea de ordine si curatenie, obsesivii sunt dominați și de conștiinciozitate, încăpățânare și zgârcenie, tendința de a face liste, de a clasa, ordona. Sintetizand, obsesivul compulsiv considera ca existenta sa gravitează asupra triadei: curățenie-timp-bani.
Obsesia produce stres şi tensiune în viaţa socială
Persoanele cu TOC analizează în cele mai mici detalii relațiile sociale. Uneori comentariile dezinvolte ale unor prieteni, colegi sau membrii ai familiei îi pot înstrăina definitiv. Relația cu o persoana cu TOC poate fi dificilă în condițiile în care aceasta are dificultăți majore în acceptarea incertitudinilor sau are un simț exagerat al responsabilității.
Cum recunoști tulburarea
O persoană cu sindromul obsesiv-compulsiv este foarte ușor de identificat, deoarece are o serie de trăsături foarte puternice:
– nevroză – în situații periculoase, devine extrem de anxioasă;
– impulsivitate – are tendința să se angajeze în activități cu rezultate imediate;
– simț exagerat al responsabilității pentru propriile acțiuni;
– indecizie – are nevoie de foarte mult timp pentru a putea lua o decizie;
– perfecționism – nevoia de a face totul bine, cu orice preț.
Remediile recomandate împotriva acestei tulburări de personalitate sunt în primul rând de natură psihoterapeutică. În acest caz, cea mai preferată de pacienți este terapia nondirectivă, dar poate fi agreată și terapia de grup (mai dificile fiind primele 4 sedințe).
Farmacologia are și ea un cuvânt de spus, anumite medicamente având rezultate bune în cazul acestei tulburări. Totodata, nu trebuie omis faptul că avansarea în vârstă aduce o îngroșare, accentuare a trasăturilor și manifestărilor obsesiv compulsive.
Important de retinut: lucrurile nu sunt atât de simple și de lipsite de nuanță. Știm cu toții că există familii care duc o viata cât se poate de plăcută și de interesantă în case în care domneste o mare harababură, dupa cum există și case puse la punct, în care s-au instalat pentru totdeauna tristețea și nemulțumirea reciprocă.
Sursa: adevarul.ro